Guvernul încearcă să resusciteze creditarea și consumul cu „electorata“. Bancherii sunt sceptici

Guvernul încearcă să susțină creditarea și consumul, cele mai lovite de criză, cu schema de re­structurare a creditelor populației cu venituri mici, supranumită „electorata“, dar bancherii spun că programul va avea un impact redus și susțin că o variantă mai bună ar fi fost ca statul să deducă fiscal dobânda sau costul total aplicat creditului lunar pentru anumite segmente de clienți.

Consiliul Fiscal consideră că schema fiscală aprobată săptămâna trecută de Guvern nu este atractivă pentru majoritatea debitorilor, având în vedere că circa 90% din totalul celor eligibili au întârzieri la plată mai mici de 15 zile.

„Există șanse rezonabile ca propunerea legislativă să fie mai puțin atractivă în cazul debitorilor care nu înregistrează întârzieri la plată (circa 90% din totalul debitorilor eligibili au în­târ­zieri la plată mai mici de 15 zile), în con­dițiile în care aceștia nu ar inten­ționa să se îndatoreze suplimentar și, în același timp, mai atractivă pentru cei care înre­gistrează deja întârzieri mai sem­nificative, dar până în 90 de zile, dar care reprezintă sub 10% din de­bitorii eligibili, se arată în opinia Con­siliului Fiscal pri­vind restructu­ra­rea creditelor.

De asemenea, Magda Săn­du­les­cu, directorul exe­cu­tiv al rețelei de retail BCR, consideră că „electo­rata“ a fost introdusă prea târziu și va avea un efect redus, iar o alter­na­tivă mai bună ar fi fost ca statul să de­ducă fiscal do­bânda sau costul total aplicat creditului lunar pen­tru anumite segmente de clienți, potrivit Mediafax.

În opinia Consiliului Fiscal, este dificil de esti­mat câți debitori vor beneficia în realitate de această facilitate, decizia depinzând de capaci­ta­tea debitorului de a-și plăti datoriile către bancă, interesul față de pre­lun­gi­rea maturității creditului în con­dițiile în care la finele perioa­dei va avea de plătit o su­mă mai ma­re băncii (chiar dacă costul anual echivalent scade ușor), pre­cum și formalitățile ad­minis­tra­tive presupuse de ape­la­rea la pre­vederile acestei măsuri legislative.

De asemenea, decizia cu privire la re­structurarea unui credit presupune și acor­dul băncilor de a aproba re­struc­turările de credit, în con­dițiile în care creditele respective nu sunt credite neperformante.

Față de varianta pusă în dezbatere publică, schema fiscală adoptată de Guvern majoreză pla­fonul de venituri al posibililor beneficiari ai „electoratei“  de la 2.000 de lei brut la 2.200 de lei brut. De asemenea, a fost redus plafonul cu care banca poate diminua rata lunară de plată, de la 50% la 35%. Deducerea din venitul lunar im­po­zabil pentru susținerea restructurării creditelor a rămas la 900 de lei.

Consiliul Fiscal a analizat un eșantion de de­bitori bancari persoane fizice cu venituri lunare brute sub 2.200 lei, expunerea aferentă pe aceste credite fiind de 31,8 mld. lei, cu o pondere de 36,93% din totalul împrumuturilor pentru per­soanele fizice. În această categorie se încadrează aproape 985.000 de debitori, reprezentând 48,8% din totalul celor care au luat credite imobiliare și de consum pe segmental de retail.

Consiliul a calculat un impact bugetar anual pen­tru anii 2016 și 2017 de maximum 771,7 mil. lei, nivel apropiat de estimarea Ministerului Finanțelor, în scenariul în care toți debitorii eligibili ar opta pentru reducerea ratei cu 35% pe o perioadă de doi ani, iar băncile ar aproba toate cererile de restructurare, situație puțin probabilă. În scenariul maximal, în care toți debtorii eligibili ar opta pentru facilitatea fiscală, venitul disponibil ar putea crește cu cel mult 5 mld. lei, iar impactul economic pozitiv ar fi consistent dacă măura țintește consumatorii cu venituri apropiate de medie, deci cu înclinație ridicată spre consum.

Care este impactul Electoratei

Potrivit situației din prezent, un debitor persoană fizică reprezentativ plătește o rată lunară de 496,42 lei pentru o perioadă de 72 de luni, rata medie a dobânzii (DAE) fiind de 10,2%, iar dobânda totală de 9.087,37 lei. În ipoteza reducerii ratei cu 35%, maximul permis de propunerea legislativă, și în condițiile în care intervine concomitent prelungirea scadenței cu 24 de luni, rata lunară coboară la 322,68 de lei în primii 2 ani și crește la 448,97 de lei pentru următorii 6 ani (4 ani aferenți maturității inițiale plus cei doi ani de extindere a scadenței); chiar și în condițiile acestei creșteri, rata lunară aplicabilă perioadei de după expirarea intervalului în care aceasta este diminuată cu 35% rămâne inferioară celei care ar prevala în lipsa acordării facilității introduse prin propunerea legislativă. În acest ultim caz, în condițiile în care dobânda totală plătită în 8 ani este de 13.419 de lei, iar debitorul beneficiază și de o economie de la plata impozitului pe venit de 1.293,03 lei (aferentă unei economii lunare egale cu noua rată de 448,97*0,16 și 71,84 lei pe o perioadă de 18 luni, având în vedere data limită de aplicare a facilității care este decembrie 2017 și presupunând că restructurarea creditului ar interveni de la 1 iulie 2014), costul anual echivalent al creditului ar fi de 9,62% pe an (DAE), potrivit calculelor Consiliului Fiscal.

În esență, un debitor reprezentativ are de ales între un credit pe 6 ani cu un cost de 10,2% și un credit pe 8 ani cu un cost anual echivalent de 9,62%, dobânda totală fiind evident mai mare în acest ultim caz, statul suportând însă o parte din costurile suplimentare.

Este evident că în practică, în funcție de parametrii agreați bilateral ai restructurării creditului (lungimea intervalului în care rata este diminuată, precum și momentul în care acordul de restructurare intervine), costul anual echivalent al creditului poate fi diferit, însă raportul acestuia față de costul care prevalează în absența restructurării se păstrează (rămâne mai mic), potrivit Consiliului Fiscal.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega