
România are în prezent a opta cea mai mare rețea feroviară din Uniunea Europeană, dar nu știe să o valorifice, în contextul în care după Revoluție investițiile în calea ferată nu au mai reprezentant o prioritate pentru cei aflați la conducere, ceea ce a dus la degradarea căii ferate.
„Măcar să recondiționăm, modernizăm ce s-a făcut înainte de Revoluție, nu să desființăm 4000 de kilometri de cale ferată. Este cea mai comodă soluție, lucrurile trebuie făcute însă pe baza unei analize în care să fie implicate toate ministerele“, spune Adrian Stănescu, președintele Asociației Inginerilor Feroviari.
În memorandumul despre măsurile de eficientizare a transportului feroviar, adoptat de Guvern, se vorbește despre redimensionarea rețelei de cale ferată.
„Analiza sugerează că o dimensiune dezirabilă se situează undeva în jurul valorii de 60% din dimensiunea actuală, care acoperă aproximativ 90% din trafic, în timp ce nivelul pe care și l-ar permite CFR se situează în intervalul 20%-40% în funcție de includerea sau neincluderea deficitului de reparații capitale“, se arată în memorandumul cu tema măsuri pentru eficientizarea sectorului de transport feroviar al României. Tot aici se menționează că reducerea rețelei de cale ferată nu duce la o reducere a traficului de pasageri dacă „este însoțită de investiții, întreținere și mangement comercial“, deși acestea au fost puțin vizibile în ultimii 20 de ani. „În timp ce toate țările europene investesc în dezvoltarea infrastructurii feroviare, noi vrem să o reducem cu 4000 de kilometri. Nu este normal. În Europa media este de 51 de kilometri de cale ferată la mia de kilometri pătrați, la noi este acum de 46 de kilometri la mia de kilometri pătrați. Dacă se închid 4000 de kilometri de cale ferată, ajungem la doar 26 de kilometri de cale ferată la mia de kilometri pătrați“, este de părere Ștefan Roșeanu, fost director general al CFR Călători în perioada 2012-începutul lui 2013.
Situația dezastruoasă în care se află în prezent căile ferate române, ce permit o viteză medie de 45 de kilometri la trenurile de călători și 23 de kilometri pentru trenurile de marfă, este și efectul reformelor care s-au abătut asupra acestui sector. Una din cele mai drastice a fost spargerea căilor ferate în 1998 la sfaturile Băncii Mondiale, care a condiționat astfel finanțarea deficitului bugetar al României.
0 comments :
Trimiteți un comentariu