CNADNR a cheltuit în primul semestru de 2,5 ori mai puțin decât banii alocați. „Există o ruptură între companie și realitate“

Deși toată lumea se plânge de lipsa infrastructurii rutiere, CNADNR a cheltuit doar 40% din banii pe care îi avea alocați pentru drumuri în S1.

Cheltuielile de capital ale companiei de drumuri, adică sumele alo­­cate către inves­ti­ții, au atins în primul semestru al lui 2014 minimul ultimilor 7 ani, ridicându-se la doar 1,3 miliarde de lei (292 mil. euro), arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanțelor.

Construcțiile, sector ce ar fi trebuit să fie un motor pentru economie, se află într-un declin continuu de la începutul anului, în condițiile în care statul a decis să direcționeze banii către salarii și pensii în detrimentul investițiilor. Cheltuielile de personal ale statului au crescut cu 3,4% în primul semestru al acestui an, la 23,9 mld. lei (5,4 mld. euro), în timp ce cheltuielile cu investițiile s-au ridicat 9,6 mld. lei (2,2 mld. euro), în scădere cu 21% potrivit datelor de la Finanțe. În acest context, lucrările inginerești (de infrastructură) s-au prăbușit cu aproape 27% în primele șase luni.

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Na­ționale din România (CNADNR), cel mai mare furnizor de lucrări de infrastructură din România, cu un buget anual de 1,5 miliarde de euro, a cheltuit în prima jumătate a anului doar o cincime din banii pe care îi are la dispoziție pentru investiții anul acesta.

Astfel, cheltuielile de capital ale CNADNR s-au ridicat în primul semestru al acestui an la circa 1,3 miliarde de lei (292 mil. euro), în scădere cu peste 60% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile făcute în acest interval ar însemna 40% din banii alocați primului semestru dacă se ia în considerare că CNADNR ar avea un plan de cheltuieli împărțit în mod egal pentru fiecare semestru.

Scăderea drastică a sumelor pe care CNADNR le-a cheltuit arată di­men­siunile dezastrului din con­struc­țiile de infrastructură, un do­me­niu cu potențial de a crea zeci de mii de locuri de muncă și de a stimula, în aval, și alte industrii, dar pe care statul pare să-l fi pus într-un con de umbră.

„Sunt puțini bani, dar măcar să îi folosim cu cap. Există o ruptură formidabilă între ce se petrece în cadrul CNADNR și ce se în­tâm­plă în realitate. E o problemă de ma­nage­ment“, spune Nicolae Boțu, profesor în ca­drul Facultății de Construcții și Instalații a Uni­versității Tehnice Gheorghe Asachi din Iași.

Anul trecut, deși România a avut o creș­te­re economică de 3,5%, industria con­struc­ți­ilor nu a avut niciun aport la acest avans al PIB-ului, care în schimb a fost susținut de agri­cultură și exporturi. În câteva zile, Statis­ti­ca va anunța evoluția PIB în primul se­mes­tru al anului 2014, însă având în vedere re­zul­tatele negative ale lucrărilor de con­struc­ții din primele șase luni, cel mai probabil in­dustria construcțiilor va avea un impact nefavorabil asupra creșterii economice.

„Mă așteptam ca fiind vorba de un an elec­toral, lucrările de infrastructură să prin­dă avânt. Nu se întâmplă acest lucru și ne pu­ne pe gânduri cu privire la competența și ma­nage­mentul acestei companii de drumuri (CNADNR – n.red.). Fonduri suficiente nu vom avea niciodată pentru a realiza tot, im­por­tant este însă cum sunt gestionați banii“, spune Adriana Iftime, vicepreședinte al Patronatului Societăților din Construcții și director executiv al Federației Patronatelor Societăților din Construcții.

În ciuda declinului evident al investițiilor realizate de CNADNR, statul motivează această scădere prin faptul că anul trecut a plătit arierate, adică lucrări realizate înainte de 2013, pe care anul acesta nu mai este însă nevoit să le achite.

„În 2013 s-au plătit arierate, iar în 2014 nu a mai fost nevoie (să se plătească arierate – n.red.), pentru că s-a ajuns cu plățile la zi. Pe an­samblul anului, se va cheltui mai mult, de aceea nici nu am intervenit la rectificare prin re­du­cerea cofinanțărilor de fonduri eu­ro­pene sau tăierea reținerii de 10% (potrivit legii fi­nan­țelor publice, ordonatorii principali de cre­dite repartizează creditele bugetare apro­bate prin legea bugetară anuală după reți­ne­rea a 10% din prevederile aprobate aces­tora, pen­tru asigurarea unei execuții buge­tare prudente – n.red.)“, spune Liviu Voinea, ministrul bugetului.

Pe site-ul Ministerului de Finanțe se precizează că în primele șase luni ale anului 2013, CNADNR a plătit arierate de circa două miliarde de lei (450 mil. euro).

„Plata arieratelor este doar un pretext. Într-adevăr, în 2013 s-au plătit arierate, însă între timp nu au mai pornit lucrări noi, astfel că de data aceasta chiar se poate vorbi de o tăiere a investițiilor“, spune analistul finan­ciar Dragoș Cabat.

În prima parte a anului, o serie de lucrări de infrastructură de transport care ar fi trebuit să asigure relansarea sectorului construcțiilor au fost amânate.

Spre exemplu, autostrada Comarnic -Brașov, prima șosea construită în concesiune de statul român, are investitori privați de mai bine de jumătate de an, însă nici până acum contractul de concesiune nu a fost semnat, în contextul în care încă se așteaptă aprobarea finanțării din partea băncilor comerciale și a instituțiilor internaționale de finanțare.

Un alt exemplu este centura de sud a Capitalei, unde recent statul a reziliat trei con­tracte de construcție încheiate în urmă cu câți­va ani, pe care însă nu s-a lucrat din cauza lip­sei de finanțare. Rezilierea contractelor în­seamnă reluarea licitațiilor și, în conse­cin­ță, amânarea termenelor de începere a lucră­ri­lor și a efectelor pozitive pe care astfel de pro­iecte le pot avea în industria construcțiilor.

CNADNR nu a răspuns până la închiderea ediției la solicitarea ZF cu privire la scăderea drastică a cheltuielilor de capital în primele șase luni ale acestui an și cu privire la estimările privind evoluția acestor chel­tuieli în semestrul al doilea din 2014.

Piața locală a construcțiilor a ajuns anul trecut la o valoare de 9,6 mld. euro, în scădere cu circa 40% față de perioada de boom.

Construcțiile au avut o contribuție de 7,9% în PIB anul trecut, în contextul în care în 2008 aveau o pondere de 11% și con­tri­bu­iau cu o treime la creșterea economică de la acea vreme, care ajungea la peste 7%, po­tri­vit cal­culelor ZF pe baza datelor transmise de INS.

Anul trecut, volumul lucrărilor de con­struc­ții a scăzut cu 1,6% comparativ cu anul an­te­rior. În aceeași perioadă, lucrările ingi­ne­rești (de infrastructură) au înregistrat un de­clin de 1,9%, în contextul în care statul a redus in­vestițiile de stat cu circa 7,5%, iar fondurile eu­ropene pentru infrastructura de transport au fost blocate în primul semestru al lui 2013.

Proiecte rutiere pe care CNADNR le-a amânat În primul semestru al acestui an

Autostrada Comarnic - Brașov

Autostrada de 53 de kilometri încă așteaptă să găsească finanțare, la peste jumătate de an de la momentul la care au fost anunțate numele investitorilor privați care o vor realiza în concesiune, francezii de la Vinci, grecii de la Aktor și austriecii de la Strabag.  La începutul anului, premierul Victor Ponta îi transmitea fostului ministru al transporturilor Dan Șova că în aprilie trebuie să se „urce pe excavator sau pe buldozer, numai să-i dăm drumul odată”. De asemenea, în ultimele luni Șova susținea că în luna iunie a acestui an contractul de concesiune ar urma să fie semnat. Noul termem oferit de actualul ministru al transporturilor, Ioan Rus, este toamna acestui an, când se va decide dacă contractul de concesiune va fi semnat cu investitorii privați selectați în urmă cu mai bine de jumătate de an sau procedura de licitație va fi reluată.

Primii 6,5 kilometri ai autostrăzii București - Ploiești

Tronsonul de 6,5 kilometri ai autostrăzii București - Ploiești, care se întinde între șoseaua Petricani și centura Capitalei, a rămas recent fără constructor, după câțiva ani în care finanțarea pentru construirea acestui sector de drum a fost redusă. În urmă cu aproape două luni, fostul ministru al transporturilor Dan Șova spunea că a trimis notificarea de reziliere a acestui contract către italienii de la Pizzarotti și că proiectul va fi relicitat, urmând să fie finalizat la sfârșitul anului 2015.

Inelul de centură sud al Capitalei

La începutul acestei veri, CNADNR a reziliat cele trei contracte încheiate în urmă cu câțiva ani pentru reabilitarea centurii de sud a Capitalei. Contractele nu s-au putut derula în lipsa alocărilor financiare. Fostul ministru al transporturilor Dan Șova spunea că se vor reface licitațiile pentru închiderea inelului de sud al centurii Capitalei, între Autostrada București - Pitești și Autostrada Soarelui.

Autostrada Nădlac - Arad, lot 2

Construirea tronsonului de 16,7 kilometri între Pecica și Arad a fost din nou scoasă la licitație la începutul lunii iunie după ce CNADNR a reziliat contractul de execuție a acestei autostrăzi în vara anului trecut, în contextul în care constructorul șoselei, firma austriacă Alpine, a intrat în faliment la nivel internațional și în insolvență pe plan local. Astfel, după reziliere, CNADNR a mai așteptat încă aproape un an până să caute un nou constructor pentru acest tronson. Deocamdată nu au fost anunțați câștigătorii licitației.

Cine este șeful companiei care se ocupă de autostrăzi și drumuri naționale

Narcis Neaga (foto) conduce CNADNR de aproape un an, fiind numit în locul lui Mircea Pop, predecesorul său care a fost demis din funcție. Anterior, Neaga a fost director adjunct al diviziei de concesiuni în cadrul instituției, poziție din care CNADNR l-a suspendat în 2012 și l-a cercetat disciplinar după ce în documentația de selectare a consultantului pentru autostrada Comarnic-Brașov au fost trecute printre cerințe un autoturism de 25.000-30.000 de euro și 30.000-40.000 de euro pentru instruirea angajaților CNADNR.

CNADNR și-a schimbat conducerea destul de des, numai în ultimii patru ani având șapte directori. În octombrie 2010 Dorina Tiron, care ocupa funcția de director al companiei de autostrăzi, a fost demisă de fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu pe motiv că ar fi manageriat defectuos instituția. În locul său a fost numit Liviu Costache, care a demisionat însă după doar jumătate de an, invocând motive personale, de sănătate. A urmat Daniela Drăghia, care din martie 2011 până în mai 2012 a stat la cârma CNADNR până și-a dat demisia. Ulterior, timp de o lună CNADNR a fost condusă, prin preluare de atribuții, de către Ionuț Mașala, director adjunct economic al companiei. A urmat Mihail Bașulescu, care a stat doar două săptămâni la șefia CNADNR, fiind urmat de Mircea Pop, care a condus instituția timp de un an începând din vara lui 2012. Ulterior, locul său a fost luat de Narcis Neaga.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andreea Neferu