Depozitele străinilor au crescut în iulie, dar au un minus de 260 mil. € pe an

Băncile locale aveau depozite pe termen mediu și lung de la nerezidenți, cea mai mare parte forme de sprijin din partea băncilor-mamă, în valoare de 6,42 miliarde de euro la finalul lunii iulie, cu echivalentul a 150 milioane de euro peste nivelul din luna anterioară, potrivit datelor BNR.

Totuși, față de aceeași perioadă a anului trecut, scăderea este de 260 milioane de euro. Depozitele străinilor marcaseră o scădere constantă de circa 2 miliarde de euro pe parcursul anilor 2012 și 2013, dar fenomenul se temperase în primele luni din acest an, chiar cu o creștere ușoară față de nivelul din decembrie. Luna iunie a arătat însă că situația nu este în niciun caz aproape să se stabilizeze. Sumele atrase din străinătate scăzuseră cu 270 milioane de euro în luna iunie, un ritm care nu mai fusese atins de la jumătatea anului trecut.

Creșterea din iulie nu a putut compensa total declinul abrupt din luna anterioară, astfel că depozitele rămân cu 30 de milioane de euro sub nivelul de la finalul anului trecut și în scădere cu 260 de milioane de euro față de iulie 2013. Declinul depozitelor atrase de la nerezidenți vine pe fondul unui proces mai amplu de dezintermediere financiară, al cărui rezultat a fost reducerea cu 9 mld. euro într-un interval de cinci ani a liniilor de finanțare primite de subsidiarele băncilor străine de la acționari.

Liniile de finanțare de la băncile-mamă au reprezentat principala formă de susținere a vânzărilor de credite în perioada de boom economic, dar în ultimii ani grupurile străine, confruntate cu cerințe de capital și reglementări mai aspre, au pus o presiune tot mai mare pe subsidiarele locale, forțate să se bazeze mai mult pe fonduri atrase de la clientelă.

Fondurile atrase de la clienții persoane fizice, cea mai stabilă formă de finanțare locală pentru bănci, au crescut cu echivalentul a 2 mld. euro pe an între 2009 și 2013, dar în ultima perioadă ritmul de creștere a încetinit, astfel că apare întrebarea în ce măsură vor avea băncile resurse suficiente pentru a susține o eventuală revigorare a creditării.

Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu declara recent că dezintermedierea financiară reprezintă principala provocare pentru sistemul bancar local și că principalul efect al acestui fenomen a fost reechilibrarea între nivelul creditelor acordate și cel al depozitelor atrase de la bănci. El atrăgea totuși atenția că acest fenomen nu trebuie accelerat pe termen scurt.

Totuși, este exclusă o evaporare peste noapte a depozitelor nerezidenților datorită maturităților mai lungi. Cele mai afectate de procesul de dezintermediere sunt finanțările acordate pe termen scurt, dar și aici rezervele minime obligatorii la pasivele în valută, care se află încă la un nivel ridicat comparativ cu alte țări europene, acționează ca o frână.

Depozitele pe termen mediu și lung, care ajunseseră la un vârf de 8,6 mld. euro în 2011, au reprezentat în primii ani de criză o formă de finanțare prin care băncile și-au susținut filialele locale.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ciprian Botea