Direcția și individualismul lui Mario Draghi sunt contestate în interiorul BCE, banca centrală a Europei fiind în pragul unui „război civil“

Investitorii de pe bursele europene au răsuflat ușurați ieri după ce președintele Băncii Centrale Europene a anunțat că toți locotenenții săi sunt de acord ca instituția să lanseze acțiuni neconvenționale adiționale pentru stimularea economiei zonei euro dacă va fi nevoie.

Anterior, presa a scris că unii dintre guvernatorii băncilor centrale din zona euro sunt nemulțumiți de modul în care Draghi conduce banca și că consiliul guvernator este în pragul unui „război civil“. Draghi a reușit în urmă cu doi ani doar prin vorbe să aducă liniște pe piețe pentru țările care aveau până atunci probleme de finanțare.

Ieri Draghi a declarat că BCE intenționează să-și majoreze balanța de active și pasive la nivelurile din 2012, repetând astfel limbajul care i-a enervat pe unii dintre guvernatori. El stabilește practic o țintă de extindere.

„El încă sugerează că quantitative easing este o opțiune“, a explicat Richard Perry, analist la Hantec Markets, citat de agenția Thomson Reuters.

Marile burse europene au recuperat, după discursul lui Draghi, pierderile înregistrate până atunci.

BCE a menținut ieri dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, decizie anticipată de analiștii economici consultați de Bloomberg.

„Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% și, respectiv, -0,20%“, a anunțat instituția europeană.

BCE a redus la începutul lunii septembrie dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, de la 0,15%.

Un leadership contestat

Nervozitatea burselor a avut drept cauză, printre altele, un material publicat de Reuters în care se arată că „surse din interiorul“ BCE contestă direcția și individualismul lui Draghi și sunt deranjate de ținta de extindere a balanței – cu 1.000 de miliarde de euro – stabilită de acesta fără acordul lor, scrie La Tribune. „Sursele“ ar fi preferat ca BCE să nu fi stabilit un obiectiv.

Din Germania, Jens Weidmann, președintele Bundesbank, nu ratează nicio ocazie pentru a spune tot ce crede el că poate face rău derularea de către BCE a unui program de QE, adică de printare de bani pentru achiziția de active.

BCE este presată de analiști, bănci și investitori să recurgă la QE pentru a revitaliza revenirea economică anemică a zonei euro. Ieri piețele au primit noi vești descurajatoare. Comenzile pentru industria germană au crescut cu doar 0,8% în septembrie. Germania este cea mai mare economie europeană, iar cererea de aici este speranța de relansare pentru o mare parte din țările exportatoare vecine. Germania absoarbe cea mai mare parte a exporturilor românești.

În Franța situația pare și mai sumbră. Aici, „lipsa unei viziuni clare și a coerenței în politicile economice afectează încrederea și implicit investițiile și activitatea economică“, a avertizat CEO-ul Credit Agricole, Jean-Paul Chifflet.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru