Guvernul să negocieze cu FMI un deficit mai mare. Creșterea fiscalității trebuie evitată ca să nu amenințe economia

Guvernul trebuie să încerce să ne­go­cieze cu FMI și Comisia Euro­peană o țintă de deficit bugetar mai mare pentru 2015, iar creșterea fiscalității ar trebui evitată deoa­rece va avea un „efect de bumerang“ asupra eco­nomiei, fiind necesară încurajarea investițiilor și a consumului, consideră analiștii economici. Eșua­rea negocierilor și respectarea deficitului negociat anterior cu partenerii externi, de 1,4% din PIB, ar impune creșterea unor impozite anul viitor și ma­jo­rarea bazei de impozitare, în opinia analiștilor.

Guvernul Ponta nu are încă finalizat proiectul de buget pentru 2015 - cel mai important act al unui an fiscal. Cea mai mare problemă este aco­pe­rirea golului de venituri estimat de Consiliul Fiscal la 15-17 mld. lei, care provine atât din reducerea deficitului bugetar, cât și din măsurile legislative electorale. Doar efortul bugetar pentru men­ținerea scăderii CAS cu cinci puncte procen­tuale este de aproximativ 5 mld. lei. Deficitul bugetar ar urma să fie redus anul viitor la 1,4% din PIB, sub nivelul negociat pentru 2014, de 2,2% din PIB.

„Consider că se poate negocia un deficit mai mare, însă să nu depășească 3% din PIB pe ESA. FMI deja a identificat un spațiu de manevră în sensul majorării unor venituri pe fondul nivelului încă redus al taxelor pe proprietate și al bazei înguste de impozitare în cazul contribuțiilor asigurărilor sociale“, spune Cătălina Molnar, economistul-șef al UniCredit Țiriac Bank.

Premierul Victor Ponta a declarat că pe 10 decembrie bugetul pe 2015 va veni în Parlament, potrivit Mediafax. Experții FMI și ai Comisiei Europene vor veni la București în perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu autoritățile române proiectul legii bugetului pentru 2015.

Ajustarea fiscală din 2015 nu va fi ușoară în condițiile în care se menține cota CAS redusă cu 5 puncte procentuale și se vorbește despre majorarea cheltuielilor militare (cu 0,2% din PIB, ca urmare a conflictului Rusia-Ucraina), tăierea TVA la carne în principal (posibil și la fructe și legume), majorări de salarii, mai spune Molnar.

O soluție ar fi combinația dintre un deficit mai mare, cheltuieli mai mici și impozite ceva mai mari. Iar mărimea ajustărilor va depinde de cât de flexibili vor fi FMI și CE în ce privește depășirea deficitului structural (1% din PIB în 2015- n. red.), în opinia lui Radu Crăciun, economistul-șef al BCR. Majorările de impozite trebuie minimizate pentru că ar avea un impact negativ asupra puterii de cumpărare, investițiilor și, în final, asupra creșterii economice, în timp ce în situația scăderii cheltuielilor, ca soluție, există riscul să afecteze investițiile publice.

„O soluție de mijloc care ar putea fi negociată cu FMI și CE ar fi aceea prin care CAS ar fi redus cu doar 2 puncte procentuale în loc de 5, iar cota unică să fie păstrată, dar crescută de la 16% la 18%. Așa ar face ca marja de negociere necesară pentru un deficit bugetar mai mare să scadă la 0,4 puncte procentuale în timp ce impactul asupra consumului să fie mai degrabă moderat, iar cheltuielile cu investițiile să nu fie afectate“, mai susține Crăciun.

Deocamdată nu știe dacă va fi menținută și anul viitor cota redusă de CAS, care va fi formula cu care va fi calculată valoarea accizelor, care vor fi noile reguli privind redevențele.

În condițiile în care ținta din 2014 și modificările fiscale implementate recent sugerează un deficit în zona a 3% din PIB pentru 2015, nu ne așteptăm la o țintă foarte îndepărtată de acest nivel, apreciază Vlad Muscalu, economistul-șef al ING Bank. „Spațiul limitat de ajustare a veniturilor (taxarea pe muncă tocmai a fost relaxată, taxele pe profit par dif„cil de modificat, accizele sunt deja ridicate față de cele din țările regionale, există promisiuni de reducere a cotei TVA) sugerează că ajustările vor fi concentrate încă o dată pe partea cheltuieilor. Pare probabil de așteptat un deficit în zona a 2,5% din PIB. Aceasta nu va fi ușor de negociat cu partenerii internaționali, însă discuțiile s-ar putea baza pe ajustările fiscale puternice din trecut și pe faptul că nivelul deficitului este relativ scăzut la nivelul spatiului european“, apreciază Muscalu.

În conjunctura economică actuală strategia bugetului pe 2015 ar trebui să fie axată pe măsuri care să consolideze creșterea economică. Acest principiu este aplicat de altfel și de majoritatea țărilor din UE, multe din acestea având în fapt proiecte de buget care susțin relaxarea fiscală. „Pentru România este foarte important să continue efortul de reducere a deficitului bugetar și în 2015 însă, fără a pune în pericol creșterea economică. Din această perspectivă reducerea deficitului bugetar cu încă 0,3-0,4% din PIB, față de 2014, ar reprezenta un efort fezabil, în linie cu pașii de ajustare optimi înregistrați istoric în alte țări în condiții normale. Astfel, atingerea unei ținte de deficit în 2015 de puțin sub 2% din PIB ar fi un obiectiv potrivit, consistent în fapt cu simpla includere a cheltuielilor pentru aparare în ținta bugetară anterior asumată, de -1,4% din PIB“, apreciază Laurian Lungu, analist economic.

În practică sunt mai multe căi de atingere a acestei ținte. Însă, ca principii generale, ar trebui încurajate investițiile și consumul - în limita veniturilor salariale - pentru a întări efectul de feedback în economie. Pentru facilitarea investițiilor există o paletă largă de măsuri care adresează deductibilitățile fiscale, de exemplu, măsuri cu efect negativ minim asupra veniturilor bugetare. Sau reducerea și mai drastică sau chiar eliminarea unor impozite care constrâng investițiile private, în opinia analistului Laurian Lungu.

„Orice creștere a fiscalității în 2015 trebuie evitată deoarece va avea un efect de bumerang asupra economiei ñ dovada fiind introducerea taxei pe stâlp și a accizelor la carburantți. Câștiguri se pot obține și pe partea cheltuielilor. De exemplu, există un spațiu fiscal de aproximativ 0,5% din PIB și pentru reducerea cheltuielilor bugetare cu salariile, fezabilă în ipoteza reducerii birocrației, a numărului de taxe și a modernizării proceselor la nivelul sectorului bugetar“.

Analiștii: Strategia bugetului trebuie să se axeze pe relaxarea fiscală și susținerea creșterii PIB

Radu Crăciun, economistul-șef al BCR

Soluția ar trebui să fie o combinație dintre un deficit mai mare, cheltuieli mai mici și impozite ceva mai mari. Mărimea ajustărilor va depinde de cât de flexibili vor fi FMI și CE în ce privește depășirea deficitului structural.

Cătălina Molnar, economistul-șef al UniCredit Țiriac Bank

Pentru anul 2015, estimăm ca deficitul fiscal să ajungă la 2,7% din PIB. Consider că se poate negocia un deficit mai mare, însă să nu depășească 3% din PIB pe ESA (criteriul de la Maastricht). FMI deja a identificat un spațiu de manevră în sensul majorării unor venituri pe fondul nivelului încă redus al taxelor pe proprietate și al bazei înguste de impozitare în cazul contribuțiilor asigurărilor sociale. Ajustarea fiscală din 2015 nu va fi ușoară în condițiile în care se menține cota CAS redusă cu 5pp și se vorbește despre majorarea cheltuielilor militare (cu 0,2% din PIB, ca urmare a conflictului Rusia-Ucraina), tăierea TVA la carne în principal (posibil și la fructe și legume), majorări de salarii.

Vlad Muscalu, economistul-șef al ING Bank

Spațiul limitat de ajustare a veniturilor sugerează că ajustările vor fi concentrate încă o dată pe partea cheltuieilor. Pare probabil de așteptat un deficit în zona a 2,5% din PIB. Aceasta nu va fi ușor de negociat cu partenerii internaționali, însă discuțiile s-ar putea baza pe ajustările fiscale puternice din trecut și pe faptul că nivelul deficitului este relativ scăzut la nivelul spatiului european.

Laurian Lungu, analist economic

Ar trebui încurajate investițiile și consumul - în limita veniturilor salariale - pentru a întări efectul de feedback în economie. Orice creștere a fiscalității în 2015 trebuie evitată deoarece va avea un efect de bumerang asupra economiei - dovada fiind introducerea taxei pe stâlp și a accizelor la carburanți. Câștiguri se pot obține și pe partea cheltuielilor. De exemplu, există un spațiu fiscal de aproximativ 0,5% din PIB și pentru reducerea cheltuielilor bugetare cu salariile, fezabilă în ipoteza reducerii birocrației, a numărului de taxe și a modernizării proceselor la nivelul sectorului bugetar.

Guvernul se restructurează, Tăriceanu intră la guvernare

Premierul Victor Ponta anunță că guvernul său va fi restructurat, posibil cu comasări de ministere, iar partidul lui Călin Popescu-Tăriceanu, Partidul Liberal Reformator (PLR), va fi cooptat la guvernare. Potrivit Mediafax, la remaniere și-ar putea pierde funcțiile Ioana Petrescu (Finanțe), Remus Pricopie (Educație), Constantin Niță (Economie), Mihnea Costoiu (Cercetare) sau Bogdan Stanoevici (Românii de pretutindeni). „Imediat după buget, voi propune în discuția cu coaliția o restructurare a guvernului, așa încât și PLR să fie reprezentat la nivel de miniștri în cadrul guvernului”, a spus Ponta, care a dat ieri explicații în Parlament despre organizarea votului în străinătate, la prezidențiale. Cum o restrucuturare în sensul propus de premier presupune schimbarea componenței politice a guvernului, Ponta trebuie să ceară un vot de încredere în Parlament.

De altfel, premierul pare că exact acest lucru caută, să-i fie reconfirmată poziția de prim-ministru printr-un nou vot în Legislativ, după ce aceasta i-a fost slăbită ca urmare a pierderii alegerilor în fața lui Klaus Iohannis. PNL stă în expectativă deocamdată, în vreme ce premierul argumentează că, așa cum votul din 16 noiembrie este unul legitim pentru Iohannis, tot așa și votul de la legislativele din 2012 este legitim pentru ca PSD să ceară să continue să guverneze în baza acestuia. (

Iulian Anghel

)

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega