Harta termică a ciclurilor economice din România include trei perioade de declin în ultimii 14 ani, în care majoritatea indicatorilor economici au înregistrat scăderi semnificative, iar analiza evoluțiilor istorice indică faptul că economia înregistrează o ușoară revenire, marcată încă de elemente de fragilitate, potrivit unui studiu publicat de BNR.
Dacă pentru perioada crizei financiare internaționale declinul a fost generalizat, pentru celelalte două perioade semnalele date de cifrele analizate sunt mixte, scăderea afectând doar anumite ramuri ale activității economice, se arată în studiul „Identificarea ciclurilor de afaceri și proprietățile acestora“ realizat de Veaceslav Grigoraș și Irina Stanciu.
Din 2000 încoace, România a traversat o perioadă bună de opt ani de creștere economică neîntreruptă și nimeni nu-și imagina ce avea să urmeze. Economia s-a oprit brusc în 2009, odată cu propagarea mondială a crizei financiare. Cei doi ani de criză gravă, 2009 și 2010, care au avut ca rezultat o cădere cumulată a economiei de 7,7%, au spulberat speranțele. Ulterior, economia a revenit pe creștere. Însă, PIB-ul real nu a reușit să revină până acum la nivelul anterior crizei. România speră ca abia în 2014 să atingă PIB-ul real din 2008.
Prima perioadă de declin a început cu trimestrul al doilea al anului 2001, deși pe plan internațional aceasta a debutat cu câteva trimestre mai devreme prin reducerea prețului petrolului, declinul producției industriale din zona euro și al importurilor UE, toate acestea având drept principală cauză criza dot-com și ulterior amplificarea efectelor acesteia de către atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA, conform studiului.
„În această perioadă a avut loc o scădere a importurilor și exporturilor, simultan cu reducerea producției industriale, mai ales pe segmentul industriei prelucrătoare și al producției industriale de bunuri intermediare, în contextul în care bunurile intermediare au o pondere semnificativă în structura comerțului exterior al României în funcție de gradul de prelucrare. Odată cu declinul producției industriale a avut loc și un declin la nivelul pieței de capital, indicele BET-C înregistrând o reducere în următoarele trei trimestre.“
Totuși evoluțiile nefavorabile din 2001 pe plan extern nu s-au transpus într-un declin al produsului intern brut, al consumului sau al formării brute de capital fix.
Analiza hărții termice arată că anul 2002 a marcat începutul unei lungi perioade de creștere economică, care a luat sfârșit odată cu debutul crizei financiare internaționale.
Primele semnale ale crizei pe plan extern au apărut la mijlocul anului 2007, când a avut loc un declin al indicatorului de încredere (ESI), atât pentru UE, cât și pentru economia românească, urmat de reducerea indicatorului BET-C la sfârșitul acestui an.
Pe parcursul trimestrului doi al anului 2008 a avut loc o înrăutățire a mediului extern, care s-a materializat în declinul producției industriale din zona euro, reducerea importurilor UE și o scădere a PIB-ului UE efectiv. Evoluțiile din sectorul extern au fost resimțite și la nivelul producției în industria prelucrătoare și al volumului cifrei de afaceri pentru serviciile prestate populației, care au intrat în declin la începutul anului 2008.
În același timp, numărul de angajați din economie (conform conturilor naționale) s-a redus, în timp ce șomajul înregistrat a crescut.
Semestrul al doilea al anului 2008 a fost marcat de contracții generalizate ale PIB și ale componentelor acestuia (excepție au făcut importurile care și-au început declinul la începutul anului), concomitent cu reducerea cifrelor de afaceri și scăderea prețului petrolului Brent, urmat, începând cu anul 2009, de un declin al investițiilor străine directe ale nerezidenților în România, potrivit analizei.
Odată cu debutul crizei financiare internaționale și cu accentuarea efectelor acesteia asupra economiei zonei euro și a economiilor UE, economia României a intrat în recesiune începând cu trimestrul al patrulea al anului 2008, recesiune care a durat opt trimestre, punctul de minim fiind atins în trimestrul III 2010. Această recesiune a avut efecte puternice asupra economiei românești. Ultimul punct de maxim local înregistrat a fost în trimestrul III din 2011, conform analizei BNR.
Semnale de revenire au apărut în mediul extern la mijlocul anului 2009, materializându-se într-o creștere a indicatorului de încredere din Uniunea Europeană, urmată de avântul producției industriale din zona euro și al importurilor Uniunii Europene. “Aceste evoluții au avut efecte favorabile asupra producției industriale, a importurilor și exporturilor și a BET-C, urmate de o revigorare a consumului și a FBCF începând cu anul 2010. Totuși, evoluții favorabile ale seriilor de PIB și componentelor sale, cifrelor de afaceri și ale pieței muncii au apărut abia la sfârșitul anului 2010 și începutul anului 2011”.
A mai fost o perioadă scurtă de declin începută în trimestrul IV 2011 și finalizată în trimestrul I 2012 (durata a două trimestre), însă declinul PIB a avut un caracter mai degrabă conjunctural.
Evoluția structurii economiei românești din ultimii ani indică o economie emergentă ce a trecut printr-o fază de supraîncălzire și acum se reface, cu un sector al serviciilor încă sub media UE, dar și o schimbare a structurii dinspre ramurile cu valoare adăugată mică, precum agricultura, spre ramuri cu valoare adăugată mare.
„Temperatura“ economiei. „Harta termică“ a ciclurilor economice din România include trei perioade de declin în ultimii 14 ani. Revenirea este fragilă
Știrea a fost publicată marți, 4 noiembrie 2014, 03:53 în categoria Bănci și Asigurări
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom
)
0 comments :
Trimiteți un comentariu