Tergiversarea bugetului pentru 2015 intră în prelungiri și amplifică tensiunea. Va fi negociată o nouă țintă de deficit cu FMI și Comisia Europeană? Vor fi majorate taxele? Vor fi ajustate cheltuielile? Dar va mai fi acest guvern?Guvernul Ponta nu are încă finalizat proiectul de buget pentru 2015 - cel mai important act al unui an fiscal. Iar marea necunoscută este modalitatea de acoperire a golului de venituri de peste 15 mld. lei (circa 2,1% din PIB).
Mediul de business așteaptă în continuare bugetul, proiectul urmând să fie finalizat cel mai devreme în decembrie. Menținerea cotei reduse de CAS și anul viitor, formula cu care va fi calculată valoarea accizelor, noile reguli privind redevențele sunt câteva incertitudini fiscal-bugetare, iar riscul de a vedea noi taxe sau impozite majorate anul viitor persistă. Marea problemă este însă acoperirea golului de venituri estimat de Consiliul Fiscal la 15-17 mld. lei, care provine atât din reducerea deficitului bugetar, cât și din măsurile legislative electorale. Doar efortul bugetar pentru menținerea scăderii CAS cu cinci puncte procentuale este de aproximativ 5 mld. lei.
Rămâne de văzut cu ce soluții va veni Ministerul Finanțelor. Va fi negociată o nouă țintă mai mare de deficit cu FMI și CE? Vor fi majorate taxele? Vor fi ajustate cheltuielile? Sunt în-trebări la care nu există deocamdată un răspuns.
Elementul esențial pentru buget este o prognoză cât mai corectă pentru creșterea economică. În acest moment, Comisia de Prognoză vede un plus de 2,5%, cifră care trebuie validată de FMI și, mai ales, de Comisia Europeană. Iar deficitul bugetar ar urma să fie redus la 1,4% din PIB. Comisia Europeană estimează însă pentru anul viitor un deficit al bugetului consolidat de 2,8% din PIB.
Realizarea proiectului de buget cu întârziere nu este o noutate, această practică devenind „normalitate“ în România. De ani de zile, bugetul este aprobat preponderent în anul în care el trebuie să fie efectiv în vigoare, fie pentru că am fost în ani electorali, fie din cauza unor volatilități din sfera economiei. Iar de-a lungul timpului, guvernele au propus, în mod uzual, proiecte de buget optimiste, supraestimând creșterea economică și veniturile bugetare, iar ipotezele au fost ulterior infirmate de realitate și a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA, tăierea salariilor pentru echilibrarea bugetului sau „taxa pe stâlp“.
Premierul Ponta își propusese să lase discuția pe buget noului prim-ministru dacă ar fi ajuns președinte. După pierderea surprinzătoare a alegerilor a plecat în vacanță (Realitatea TV susține că a fost în Dubai), lăsând miniștrii să se ocupe de buget.
Anul trecut termenul de depunere a proiectului de buget la Parlament a fost decalat de la 15 octombrie la 15 noiembrie, având în vedere că în perioada octombrie - noiembrie Comisia Europeană elaborează prognoza de toamnă privind previziunile de creștere pentru fiecare țară membră.
Lipsiți în acest an de „privilegiul“ de a se ghida după bugetul țării, unii oameni de afaceri au început deja să își construiască bugetele pentru 2015.
După ce „făcătorii bugetului“ - Liviu Voinea și Gheorghe Gherghina - s-au mutat din această toamnă de la Ministerul Finanțelor la BNR, administrarea celui mai important act al unui an fiscal a ajuns în mâinile lui Darius Vâlcov, ministru pentru buget și Daniela Pescaru, secretar de stat. Deficitul bugetului consolidat ar urma să fie redus anul viitor la 1,4% din PIB, de la 2,2% din PIB în 2014, potrivit Programului de convergență transmis la Bruxelles.
Bugetul depinde în continuare de girul FMI și al Comisiei Europene, cu care România are în derulare un acord preventiv. Experții FMI și ai Comisiei Europene vor veni la București în perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu autoritățile române proiectul legii bugetului pentru anul 2015.
Guvernul va trebui să demonstreze FMI că are resurse să acopere anul viitor un gol de venituri de 15-17 mld. lei, care provine atât din reducerea deficitului bugetar, cât și din măsurile legislative adoptate în ultimele luni, a declarat recent Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
„Din păcate, Guvernul va avea o problemă să acopere acest gol. Autoritățile fie vor negocia noi ținte cu FMI, fie vor apela la alte măsuri și, din păcate, iau în calcul și creșteri de taxe pentru anul viitor ca să acopere golul din buget“, a spus Dumitru, citat de Mediafax.
Victor Ponta a declarat că guvernul intenționează să adopte cât mai repede în perioada următoare bugetul și a reafirmat că nu va fi schimbată cota unică și a dat asigurări că nu cresc taxele. Tot la capitolul promisiuni s-a înscris și menținerea cotei reduse de CAS. Pe de altă parte, impozitul pe construcții speciale, cunoscut sub denumirea de „taxa pe stâlp“, ar urma să scadă de la 1,5% la 1%.
În 2013 Guvernul a venit cu două valuri de modificări fiscale, iar în prima parte a anului 2014 s-a materializat o nouă creștere a fiscalității.
Impozitul pe construcțiile speciale („taxa pe stâlp“) și acciza suplimentară la combustibili, cele două taxe noi din 2014 care au stârnit dezbateri aprinse și multe critici, au adus în primul semestru la buget 1,4 mld. lei (peste 300 mil. euro). Iar dacă adăugăm și încasările din cele trei taxe suplimentare pentru sectorul energetic inițiate anul trecut și perpetuate și în 2014, suma „extrasă“ din economie prin aceste impozite se apropie de 2 mld. lei, potrivit informațiilor transmise de Agenția Națională de Administrare Fiscală la solicitarea ZF. Suma colectată din „taxa pe stâlp“ în primul semestru a fost de 751,4 mil. lei, mult peste nivelul estimat.
Cu toate că Ministerul Finanțelor a agasat mediul de afaceri cu noi impozite și taxe majorate în acest an, după cele două valuri de modificări fiscale din 2013, veniturile totale ale bugetului consolidat au rămas la un nivel modest.
Daniel Dăianu, fost ministru de finanțe și membru în CA al BNR, susține într-o opinie transmisă ZF că va fi greu de construit bugetul pentru 2015.
„Bugetul pentru 2015 este o temă discutată aprins din motive serioase. Unul central este că, dacă nu s-ar opera modificări în structura cheltuielilor și/sau nu s-ar încasa mai mult la venituri, ar avea loc o inversare a tendinței de scădere a deficitului bugetului public consolidat așa cum a început din anul 2010 (în 2009 deficitul structural fiind de circa 9% din PIB).“
În opinia lui Dăianu, cu cât deficitul ar fi mai mic în 2014, cu atât mai mult spațiu ar exista pentru a ajuta construcția bugetului în 2015. Dar trebuie văzut la cât și ce din ceea ce nu s-a cheltuit în 2014 se poate renunța în 2015 în maniera „structurală“ - ca parte dintr-o recompunere a cheltuielilor bugetului, la nivel central și local. Întrucât, dacă ce nu s-a cheltuit reprezintă plăți neefectuate, avem de-a face cu arierate, care grevează bugetele în continuare.
EPOPEEA BUGETULUI
LEGEA nr. 270/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice
Art. 35
(1) Ministerul Finanțelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern pentru prima lectură, până la data de 30 septembrie a fiecărui an.
(31) Ministerul Finanțelor Publice, pe baza prognozelor de toamnă ale Comisiei Naționale de Prognoză, definitivează proiectele de buget ale ordonatorilor principali de credite și al bugetului propriu și proiectele legilor bugetare anuale, pe care le depune la Guvern, până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
(4) După însușirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare și de buget, prevăzute la alin. (31), acesta le supune spre adoptare Parlamentului, cel mai târziu până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.
17 noiembrie 2014
: Klaus Iohannis, noul președinte ales al României, a spus în prima conferință după alegeri că invită Guvernul să poftească în Parlament cu bugetul pentru 2015, cu cât mai repede cu atât mai bine (Klaus Iohannis își va prelua mandatul de președinte în 22 decembrie).
18 noiembrie 2014
: premierul Victor Ponta le-a cerut miniștrilor în ședința de Guvern să pregătească bugetul pe anul viitor până la sosirea delegației FMI, Comisiei Europene și Băncii Mondiale, precizând că discuțiile vor fi la Finanțe, iar decizii politice pentru „măsuri speciale“ vor fi adoptate în coaliție și Guvern.
19 noiembrie
: Traian Băsescu, președintele în exercițiu, a declarat că prioritatea majoră pentru România este un proiect de buget, pentru că atât companiile, cât și cetățenii nu știu cum să își proiecteze anul 2015 în lipsa bugetului și a informației despre creșterea sau nu a taxelor. Cer în mod expres ca Guvernul să fie în măsură ca în cel mai scurt timp să prezinte proiectul de buget.
19 noiembrie
: Ministerul Finanțelor a anunțat că o misiune comună de experți ai FMI și Comisiei Europene se va afla la București în perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu autoritățile române proiectul legii bugetului pentru anul 2015. Ulterior discuțiilor cu reprezentanții instituțiilor financiare internaționale, proiectul legii bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice și transmis Guvernului spre aprobare, potrivit Ministerului Finanțelor.
Cine este Pescaru Daniela (50 de ani) - noul „făcător“ al bugetului după Gherghina
Experiența profesională
2009-2014: director general la Direcția generală de programare bugetară - Ministerul Finanțelor
1991-2009: referent, expert, consilier superior, șef serviciu, director general adjunct la Direcția generală de programare bugetară - Ministerul Finanțelor
1989-1991: Ministerul Industriei Metalurgice - Centrul de Calcul Electronic - analist-programator
1986-1989: Întreprinderea de Prelucrare a Aluminiului Slatina, Oficiul de calcul - analist-programator
Studii
1982-1986: Academia de Studii Economice București - Facultatea de planificare și cibernetică economică
2003-2004: Academia de Studii Economice București - Managementul instituțiilor publice - studii postuniversitare de specializare
2013: Colegiul Național de Apărare - studii postuniversitare
0 comments :
Trimiteți un comentariu