Fiscalitatea ar trebui folosită în România ca un instrument de creștere economică, nu ca o sursă de venituri la bugetul de stat, ceea ce implică simplificarea sistemului prin introducerea declarațiilor și plăților electronice, dar și folosirea unor principii precum reducerea poverii administrative, stabilitatea și predictibilitatea, o diferențiere a TVA și claritate legislativă, sunt de părere specialiști în fiscalitate invitați de ZF la o dezbatere în cadrul proiectului „România 5%“.„Proiectul de creștere cu 5% a economiei ar fi fezabil dacă am avea un partener serios de discuție. Noi propunem statului anumite măsuri, pe care ar trebui să le aplice, dar ei nu iau în considerare serios ce li se propune (...) Trebuie să pornim de la o strategie economică bine conturată. Fiecare stat încearcă să își promoveze avantajele competitive. Nu are rost să arunci resurse pe lucruri în care nu ești competitiv, iar aceste lucruri trebuie cunoscute înainte de a lua măsuri fiscale“, a declarat consultantul fiscal Emil Duca.
Astfel, creșterea economică nu poate fi generată direct prin fiscalitate, însă ea poate fi stimulată prin măsuri care ar avea un efect indirect asupra mediului economic. Măsurile ar avea în vedere principalele elemente pe care se poate baza creșterea economică, respectiv: absorbția de fonduri europene, creditarea economiei, antreprenoriatul, atragerea de investiții străine și exporturile.
„Fiscalitatea trebuie folosită ca un instrument al creșterii economice și nu ca o sursă de bani la bugetul de stat. Ea trebuie să fie subsumată unui plan pe termen mediu și lung de dezvoltare economică, în care măsurile luate să proDuca efectele dorite“, a spus Ionuț Simion, partener, Tax & Legal Services în cadrul firmei de audit și consultanță fiscală PwC.
La rândul său, Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice la Deloitte România, a declarat că „una dintre problemele majore pe care le va avea economia românească pe viitor va fi să vedem care sunt produsele românești competitive la export. În afară de Dacia, nu prea avem produse competitive la export. Din această perspectivă, încurajarea prin stimulente fiscale a dezvoltării de noi afaceri, care să încurajeze inovația, ar rezolva o parte din problemă“.
În ceea ce privește povara fiscală și taxele colectate în prezent de autorități, specialiștii sunt de părere cu nu nivelul taxelor este o problemă, ci maniera în care sunt colectate aceste taxe și faptul că taxa pe valoare adăugată (TVA) este aplicată generalizat, fără a ține cont de produsul sau serviciul taxat.
„TVA este problema cea mai mare. (...) Nicăieri în Europa nu avem un TVA flat de 24%, cu excepția pâinii, indiferent de produs sau serviciu. (...) Propunerea mea e 9% TVA la tot ce înseamnă produs de bază: alimente de bază, carne, legume, fructe. În mod paradoxal, asta nu ar crea la buget un deficit foarte mare“, a declarat Alexandru Vlad, director general al Selgros.
Potrivit acestuia, evaziunea fiscală e la un nivel foarte ridicat în România tocmai pentru că această taxă e la un nivel foarte mare, astfel că o reducere a TVA ar diminua acest fenomen.
Un alt element care favorizează evaziunea fiscală, potrivit specialiștilor, este și nivelul foarte redus al capitalului social solicitat la înființarea unei companii, dar și lipsa de rigoare Registrului Comerțului.
„Dacă mâine s-ar implementa, pentru înființarea unei societăți comerciale, un curs de pregătire, urmat de un examen, prin care să vedem dacă poți fi administrator, vom vedea că mulți dintre cei care se duc să își facă o societate comercială nu se califică“, a declarat consultantul fiscal Emil Duca.
În prezent, corupția și evaziunea fiscală există pentru că sunt rentabile, a zis la rândul său consultantul fiscal Alin Irimia.
„Diminuarea corupției s-ar putea obține prin transparentizare, prin scumpirea corupției, dacă aceasta e analizată ca un fenomen economic. Atâta timp cât merită, o să fie corupție“, a spus Irimia.
Alexandru Vlad, director general Selgros
TVA este problema cea mai mare. Dacă ne uităm la diferențele între media UE și cota pe care o avem pe fiecare impozit în parte, TVA e cea mai mare. Nu e o problemă faptul că e 24% și că media UE e de 21%, ci că este flat. Nicăieri în Europa nu avem un TVA flat, cu excepția pâinii, de 24%, indiferent de produs sau serviciu. Pentru o persoană cu venituri foarte mici, 24% din ce cumpără ei merge la stat ca și impozit, când s-ar putea diferenția TVA pentru produsele de bază.
Propunerea mea e 9% TVA la tot ce înseamnă produs de bază: alimente de bază, carne, legume, fructe. În mod paradoxal, asta nu ar crea la buget un deficit foarte mare.
Avem o evaziune fiscală foarte mare tocmai din cauza acestui TVA de 24%. Dacă am avea un TVA de 9%, s-ar reduce evaziunea fiscală, am avea o bază de colectare mult mai mare și ar fi benefic pentru partea populației care trăiește foarte greu.
Pentru a crește economic și a avea o economie performantă avem nevoie de un plan. Nicio economie și nicio țară nu a crescut din întâmplare.
Alin Irimia, consultant fiscal
În majoritatea cazurilor am văzut o atitudine pesimistă și un blocaj al antreprenorului, din cauza unei lipse de predictibilitate. Sunt mulți investitori care vin în România și vor să introDuca bani în România, avem potențial, avem resurse umane, suntem pregătiți, dar lipsa de predictibilitate îi descurajează.
Poate că o soluție ar fi înghețarea legislației. Chiar dacă am rămâne în urmă, pentru că mediul de afaceri se schimbă și e necesară modificarea Codului fiscal.
TVA s-a inventat atunci când au fost probleme mari de evaziune în colectarea taxelor directe, a impozitelor pe profit. Au schimbat perspectiva și au mers pe impozitele indirecte. Chiar dacă nu plătește impozitul pe profit, când cumpără ceva, plătește o cotă parte. Principiul TVA s-a dezvoltat atât de mult încât am uitat de unde am plecat.
O soluție ar fi eliminarea corupției în sensul transparentizării, al scumpirii corupției, dacă aceasta e analizată ca un fenomen economic. Atâta timp cât merită, o să fie corupție. Dacă scumpim corupția, o diminuăm.
Ionuț Simion, PwC
Este un element foarte important să avem măcar un plan pe doi ani, dacă nu pe cinci ani. Să poți realiza o creștere de 5% presupune să știi să aloci resurse, să știi să atragi resurse, să știi să creezi o platformă care să stimuleze mediul de afaceri.
Guvernul ar trebui să introDuca sistemul politicii fiscale, care spune cum să folosești instrumentul fiscalității pentru a asigura creștere economică. Instrumentul acestei politici fiscale ar însemna: să aplici un TVA diferențiat, să poți investi prin politica fiscală. De exemplu, dacă vrei să stimulezi creșterea economică a României, ar trebui să acorzi facilități fiscale pentru nașteri.
Fiscalitatea trebuie folosită ca un instrument al creșterii economice și nu ca o sursă de bani la bugetul de stat. Ea trebuie să fie subsumată unui plan pe termen mediu și lung de dezvoltare economică, în care măsurile luate să proDuca efectele dorite. Fiscalitatea trebuie folosită ca un instrument de dezvoltare sectorială, nu neapărat prin acordarea de facilități, ci prin orientarea consumului și a investițiilor.
Dan Bădin, Deloitte România
Potențial există pentru creștere economică de 5%, în primul rând datorită discrepanțelor dintre România și restul țărilor UE. Convergența va exista, întrebarea e cât va dura până va exista o convergență mai mare cu celelalte țări din Uniunea Europeană.
Una dintre soluții a fost să se meargă pe TVA cu taxare inversă, cum este la cereale, extins la mult mai multe activități. Din păcate, la momentul acesta, în contextul legislației europene, nu se permite, dar se dorește să se meargă către UE cu astfel de propuneri.
Una dintre problemele majore pe care le va avea economia românească pe viitor va fi să vedem care sunt produsele românești competitive la export. În afară de Dacia, nu prea avem produse competitive la export. Din această perspectivă, încurajarea prin stimulente fiscale a dezvoltări de noi afaceri, care să încurajeze inovația, o parte a problemei ar fi rezolvată.
M-aș focusa pe absorbția fondurilor europene, investițiile statului în special în infrastructură și creșterea colectării taxelor la buget pe impozitarea actuală, fără creșterea taxelor.
Emil Duca, consultant fiscal
Trebuie să pornim de la o strategie economică bine conturată. Fiecare stat încearcă să își promoveze avantajele competitive. Nu are rost să arunci resurse pe lucruri în care nu ești competitiv, iar aceste lucruri trebuie cunoscute înainte de a lua măsuri fiscale. Aceste avantaje trebuie gândite nu în sensul static, ci ca un efort pe termen lung, pentru că aceste avantaje competitive trebuie menținute cu toate mijloacele posibile.
Justiția românească nu funcționează așa cum ar trebui. Numai termenele de judecată care se dau în domeniul civil te fac să vrei să pleci din țară.
Dacă mâine s-ar implementa, pentru înființarea unei societăți comerciale, un curs de pregătire, urmat de un examen, prin care să vedem dacă poți fi administrator, vom vedea că mulți dintre cei care se duc să își facă o societate comercială nu se califică.
Ar trebui majorat capitalul social minim solicitat la înființarea unei societăți comerciale.
Guvernul ar trebui să vadă în sistemul fiscal nu numai un mod de colectare, ci și un instrument de politică economică, prin care să încurajeze creșterea economică în ramurile în care avem șanse să fim competitivi sau suntem competitivi.
0 comments :
Trimiteți un comentariu