Ce șanse sunt ca decizia BCE de a tipări bani și situația din Grecia să ajute Bucureștiul să obțină de la Bruxelles relaxarea condițiilor de deficit

„Relaxarea cantitativă“ de peste 1.000 de miliarde de euro anunțată de Banca Centrală Euro­peană, dar și noua si­tuație din Grecia, țară în care la putere a ajuns un partid care cere renegocierea da­toriilor,  oferă României o portiță de a re­deschide discuțiile cu Comisia Euro­peană pe marginea deficitului structural de 1% din PIB (care impune un deficit bugetar strâns) pe care guvernul de la București s-a angajat să-l respecte încă din acest an.

O relaxare cu un punct procentual a deficitului bugetar (în urma amânării aplicării măsurii deficitului structural de 1% din PIB) ar lăsa guvernului posibilita­tea de a lua din piețe încă 5 - 6 miliarde de lei (1,5 mld. euro), bani cu care se pot construi 250 de kilometri de auto­stradă.

„Sunt în favoarea unei asemenea mă­suri dacă ea se poate realiza. În momentul de față, discuția care domină este că în perioadă de criză este nevoie să se facă deficite mai mari. România nu are infrastructură ca alte țări ca să nu aibă ce să facă cu banii“, comentează econo­mistrul Aurelian Dochia.

La rândul său, economistul Laurian Lungu afirmă: „În momentul în care economia o cere, este normal să ai un deficit mai mare. Ceea ce contează este să fii disciplinat. Însă acea țintă de deficit de 0,5% din PIB în 2016 este mult prea dură, deficitul este prea mic“.

Ministrul finanțelor Darius Vâlcov a anunțat ieri că a cerut în Consiliul Ecofin (miniștrii de finanțe din UE)  reevaluarea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) pe o perioadă de patru ani. O solicitare oficială va fi făcută în aprilie.

MTO înseamnă o sumă de reguli de prudențialitate pe care statele trebuie să le respecte pentru a evita situații nepre­văzute.  Ele privesc deficitul și datoria, dar, în cazul economiilor slabe, mecanismul este unul extrem de constrângător, aproape un cerc vicios. Pentru că deficite mai mici înseamnă posibilități limitate de îndatorare, deci bani mai puțini pentru investiții, lucru ce lovește în chiar creșterea economică. Anul acesta România s-a angajat în fața FMI și a Comisiei Europene să respecte un deficit bugetar de 1,8% din PIB și un deficit structural de 1% din PIB. Reducerea deficitului structural de 1,8% din PIB în 2014 la 1% din PIB în 2015 înseamnă însă un gol în buget de 5 - 6 miliarde de lei (1,5 mld. euro), adică jumătate din cheltuielile de capital (investițiile din buget) efectuate în primele 11 luni din 2014 (12,1 mld. lei).

Potrivit lui Laurian Lungu, România are mult prea multe nevoi și o parte a acestora ar trebui scoase în afara meca­nismului din pactul fiscal. Are nevoie de cheltuieli mai mari la apărare, la infra­structură, la școli, la sănătate: „Vorbim de un decalaj care trebuie clar redus. O parte a acestor cheltuieli trebuie finanțate de stat, dar nu pot fi finanțate cu deficite de 0,5% din PIB“.

România beneficiază la acest moment de o poziție foarte bună pe piețe – se împrumută la minimul ultimilor șase ani, asigurarea împotriva riscului de default reflectată în cotațiile CDS-urilor coborând la 120 de puncta de bază. Dar nu se poate împrumuta pentru cheltuieli bugetare, în 2015, decât de 13 miliarde de lei, pentru că trebuie să respecte un deficit de 1,8% din PIB.

„România are un deficit de sub 3% din PIB, o datorie publică mică și condiții de piață foarte bune. Cred că, într-o astfel de situație, dublată de măsura BCE de a tipări bani, în condițiile în care problema Greciei va fi foarte probabil reevaluată, există oportunitatea ca  și România să por­nească discuții pentru relaxarea defici­tului“, comentează Aurelian Dochia.

Laurian Lungu arată însă că problema Greciei este total diferită de a României și nu va influența o eventuală discuție Co­misia Europeană - România pe marginea deficitului.

În ultimii doi ani, din ce în ce mai mulți economiști de calibru se ridică împotriva măsurilor de austeritate impuse în Europa în anii trecuți. Decizia BCE de a tipări bani pentru achiziția de titluri a în­semnat o schimbare majoră de abor­dare. Pe astfel de fundamente se așază gu­vernul de la București când cere relexarea condițiilor de deficit.

„Am cerut ieri (marți - n. red.) la Ecofin, în numele României, reevaluarea calen­darului pentru MTO pe o perioadă de 4 ani și aș dori ca săptămâna viitoare să avem o întâlnire (cu membrii Comisiei de buget-finanțe din Camera Deputaților – n. red.) și pe această temă pentru că în martie sau în aprilie, cel târziu în aprilie când vom avea solicitarea oficială către Comisia Europeană aș vrea să fie un sprijin și o susținere totală atât din partea Parlamentului și Guvernului, a tuturor forțelor politice pentru că această reevaluare ar duce la creșterea alocării pentru investiții în România în următorii 4 ani de zile și cred că este un interes comun“, s-a ieri adresat Vâlcov Comisiei de buget-finanțe-Bănci, potrivit Mediafax.

Opoziția nu a comentat afirmațiile ministrului.

„Deocamdată sunt doar propuneri și nu comentăm propuneri. Nici nu vor avea timp să le facă pentru că nu vor mai sta mult la guvernare“, a comentat Eugen Nicolăescu, vicepreședinte al Comisiei de buget a Camerei.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel