Continuarea procesului de reducere a expunerilor băncilor-mamă față de subsidiarele din România, escaladarea conflictului Rusia-Ucraina, situația din Grecia și divergența accentuată dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale ale lumii pot afecta percepția investitorilor și pot determina fluctuații ascendente sau descendente mai ample ale cursului de schimb al leului și ale inflației, în viziunea BNR.„În ceea ce privește fluxurile de capital consider că incertitudinile ridicate vor împinge inflația în sus. Volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente apare în contextul reamplificării tensiunilor geopolitice, al continuării procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar, precum și al potențialei accentuări a divergenței dintre conduitele politicii monetare ale principalelor bănci centrale din lume“, a declarat ieri Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflației.
BNR anticipează că rata inflației va depinde pentru întregul an 2015 în mare măsură de efectul de bază. Punctul cel mai de jos al inflației este prevăzut a fi în februarie, iar ulterior datorită efectului de bază, chiar dacă creșterile lunare vor fi extrem de mici, vor exista creșteri ale inflației datorită efectului de bază până în septembrie, a explicat guvernatorul BNR. În ianuarie 2015 inflația anuală va fi în jur de 0,3%, iar în februarie este de așteptat ca inflația să se ducă spre zero, potrivit estimărilor BNR. Anul 2014 a adus inflația anuală la un minim istoric neașteptat de 0,83%, fiind pentru prima dată după 1990 când rata inflației a coborât sub 1%.
În ceea ce privește aprecierea recentă a monedei naționale față de euro și reducerea primei de risc, Isărescu a arătat că au fost în linie cu tendința regională.
România a ajuns să fie privită de piețele externe ca un plasament cu grad mai scăzut de risc, costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotațiile CDS-urilor coborând spre 120 de puncte de bază, la minimul ultimilor șase ani, după ce la începutul crizei economice mondiale cotația a sărit și peste 700 de puncte de bază. Nivelul CDS-urilor influențează costul finanțării externe, iar în cazul scăderii, băncile locale pot atrage mai ieftin linii de credit de la băncile-mamă, iar statul poate împrumuta fonduri la costuri mai mici. În ultimii ani s-a observat o îmbunătățire treptată a percepției de risc, costurile la care s-a împrumutat România pe piețele de capital internaționale fiind în scădere.
„Avem o intrare salutară a României în clubul țărilor cu percepție pozitivă de risc ceea ce ne-a ajutat pe cele două componente: creditul guvernamental și creditul privat. Reducerea costurilor de finanțare a impulsionat creditarea în monedă națională.“
BNR aduce în discuție în raportul de inflație creșterea incertitudinilor, generată de tendința recentă de escaladare a conflictului Rusia- Ucraina și de situația din Grecia. Relevante în continuare sunt riscurile unei potențiale accentuări a divergenței dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale ale lumii (în special Fed și BCE), precum și ale continuării procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar, ce pot avea drept consecință posibile retrageri ale capitalurilor din regiune.
„Cele mai relevante incertitudini și riscuri mixte la adresa evoluției viitoare a inflației continuă să fie generate de mediul extern, surse importante ale acestora fiind conflictul din Ucraina și implicațiile sale, situația din Grecia, precum și divergența accentuată dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale ale lumii, care, prin potențialele efecte exercitate asupra apetitului global pentru risc, dar, posibil, și asupra percepției investitorilor în ceea ce privește riscul asociat economiei și pieței financiare românești, pot induce fluctuații ascendente/descendente mai ample ale cursului de schimb al leului, implicit abateri - în dublu sens - ale acestuia, dar și ale inflației, de la coordonatele anticipate“, se arată în raportul trimestrial asupra inflației.
BNR consideră că riscurile asociate dezintermedierii din sistemul bancar par a fi „în atenuare“, având în vedere atât rezultatele relativ favorabile ale evaluării cuprinzătoare a băncilor comerciale încheiate la finele anului trecut de BCE, cât și relaxarea constrângerilor de lichiditate cu care se confruntă acestea, pe fondul implementării programului extins de achiziționare de active adoptat recent de aceeași instituție.
Ce declarații a făcut guvernatorul BNR Mugur Isărescu despre:
Inflație și riscuri
+ În ceea ce privește fluxurile de capital consider că incertitudinile ridicate vor împinge inflația în sus. Volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente apare în contextul reamplificării tensiunilor geopolitice, al continuării procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar, precum și al potențialei accentuări a divergenței dintre conduitele politicii monetare ale principalelor bănci centrale din lume.
+ Incertitudini ridicate cu potențial impact de abatere în sus a inflației există și în legătură cu perspectivele de evoluție ale economiilor zonei euro (în contextul situației din Grecia) și ale celor emergente majore; suntem pregătiți pentru orice fel de evoluție și în Grecia și în Europa. Sperăm să se ajungă la o soluție de compromis.
+ Abaterea inflației în sus de la traiectoria prognozată poate fi determinată și de incertitudini privind implementarea fermă și consecventă a setului de reforme structurale și de măsuri convenit cu instituțiile internaționale (UE, FMI și BM).
+ Există indicii de consolidare a tendinței de revigorare a economiei, dar nu foarte puternici. BNR manifestă opțiunea pentru o revenire sustenabilă decât pentru una rapidă și urmată de fluctuații; deficitul de cerere exercită un impact dezinflaționist în atenuare pe tot intervalul de prognoză ca urmare a consolidării preconizate a cererii interne.
+ Rata anuală a inflației în anul 2015 va depinde în bună măsură de efecte de bază. Conform scenariului de bază al proiecției, rata anuală a inflației IPC va atinge 2,1% la sfârșitul anului 2015 (valoare revizuită în jos cu 0,1 puncte procentuale față de Raportul asupra inflației din noiembrie) și 2,4% la finele anului următor.
Creditare și curs
+ Creditele în lei câștigă teren în dinamică față de cele în valută, ceea ce este un lucru pozitiv.
+Aprecierea recentă a monedei naționale față de euro și reducerea primei de risc au fost în linie cu tendința regională.
+ Avem o intrare salutară a României în clubul țărilor cu percepție pozitivă de risc, ceea ce ne-a ajutat pe cele două componente: creditul guvernamental și creditul privat.
+ Reducerea costurilor de finanțare a impulsionat creditarea în monedă națională.
Volksbank
+ Volksbank România a fost o bancă cu probleme. În limitele în care putem să vorbim despre o singură bancă, v-am spus că avem limite severe de a discuta de o singură bancă, pot să vă confirm acest lucru. Probleme au pornit de sus, de la management și până la asumarea riscurilor, cu implicare puternică în creditarea în valută.
+ Soluția acționarilor a fost vânzarea - cumpărarea băncii la un preț cu discount. Mai mult de atât nici nu cred că este bine să aflați de la BNR. Mai multe detalii puteți să discutați cu cumpărătorul, Banca Transilvania. S-a negociat puternic pentru ca activele băncii să fie vândute la o valoare la care acționarul băncii să mai poată recupera ceva, dacă se poate vorbi de recuperare.
+ Nu a fost un caz fericit experiența acestei bănci în România, cu toate că era o bancă austriacă. Se știe acest lucru și în străinătate și în România.
0 comments :
Trimiteți un comentariu