Generațiile de mame potențiale, adică de femei cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, se împuținează. Generațiile care s-au născut după 1989 au acum 25-26 de ani, ceea ce înseamnă că numărul de mame potențiale născute după 1990 este mult mai mic față de numărul celor născute în anul 1967, primul an al generațiilor de decreței.În 2013 s-au născut circa 198.000 de copii în România, cu 10% mai puțini față de anul 2008 și cu 37% mai puțini în comparație cu anul 1990. Migrația a peste 2,3 milioane de români în străinătate, dificultățile financiare care determină familiile să amâne sau să renunțe la conceperea unui copil, dar și scăderea numărului de femei care se află la vârsta de a fi potențiale mame sunt principalele cauze care au determinat scăderea natalității.
„Una dintre principalele cauze pentru scăderea natalității este, pe lângă cea legată de creșterea migrației și a perioadei de criză, aceea că generațiile de mame potențiale, adică de femei cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, se împuținează. Generațiile care s-au născut după 1989 au acum 25- 26 de ani, ceea ce înseamnă că numărul de mame potențiale născute după 1990 este mult mai mic față de numărul celor născute în anul 1967, primul an al generațiilor de decreței“, a spus profesorul universitar Marian Preda, decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București.
Într-adevăr, dacă în anul 1967, primul an de aplicare a decretului dat de Nicolae Ceaușescu prin care se interziceau avorturile, s-au născut aproape 528.000 de copii în România, în 1989 numărul de copii născuți a fost de circa 370.000, cu o treime mai scăzut.
„Marea problemă a fost aceea că a coincis ieșirea numeroasă din zona de fertilitate maximă a decrețeilor – pentru că femeile din prima generație de decreței au astăzi 48 de ani, iar nașterile sunt rare la această vârstă - cu intrarea în zona de fertilitate maximă a generației născute în 1989, astfel că astăzi cei născuți în 1989 au 25- 26 de ani“, a mai spus profesorul Preda. Iar aceste date sunt confirmate și de statisticile din ultimii ani privind structura femeilor care fac parte din categoria potențialelor mame în totalul populației. Dacă, spre exemplu, în anul 2004 erau 3,3 milioane de femei cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani (care reprezentau 49,3% din totalul populației din acea categorie de vârstă), în anul 2014 statisticile arătau că există doar 2,83 de milioane de femei între 20 și 40 de ani (și care aveau o pondere de 48,4% din totalul populației din această categorie).
Irina M., 26 de ani, provine dintr-o familie cu patru copii născuți în perioada 1982- 1988, dar nici ea și nici frații săi nu au copii încă, deși, statistic, se află la vârsta de „fertilitate maximă“.
„La 26 de ani, mama mea avea deja patru copii. Dorința de a face o facultate, dar și lipsa unor venituri suficient de mari care să îmi permită să fac, de exemplu, un credit pentru o casă, mă determină să nu mă gândesc la întemeierea unei familii. Nici frații mei n-au astfel de preocupări, mai ales că în urmă cu un an au reușit să plece la muncă în străinătate și sunt mult mai bine plătiți“, a spus Irina.
Lipsa locurilor de muncă din economie îi determină pe tinerii care ar trebui să își întemeieze o familie să plece în străinătate, iar femeile amână din ce în ce mai mult nașterea primului copil, fenomene care amplifică scăderea populației României. Dacă și alte țări se confruntă cu problema scăderii populației și încearcă măsuri de stimulare pentru creșterea natalității, România nu are încă un plan de țară pentru evitarea depopulării țării.
„Scăderea natalității, înregistrată după 1995, este sinonimă cu creșterea ponderii născuților de rang I, ceea ce dovedește că modelul preferat de familiile actuale este de «tip restrains» cu unu sau cel mult doi copii“, se arată într-o lucrare publicată de cercetătorii Institutului Național de Statistică privind evoluția natalității și fertilității în România.
În aceeași cercetare se mai arată că vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost, înainte de 1990, de 21- 22 ani, iar vârsta medie a mamelor la prima naștere în jurul valorii de 22,3 ani, ceea ce înseamnă că o nupțialitate precoce a fost favorabilă unei fertilități ridicate de peste 2 copii la o femeie.
În prezent, rata fertilității este în jurul valorii de 1,3 copii la o femeie, iar vârsta medie a mamei la nașterea primului copil este de 26,5 ani.
Statul cheltuie anual peste 50 de miliarde de lei pentru plata pensiilor a peste 5 milioane de pensionari, însă numărul mai mic de salariați – de 4,8 milioane – a făcut ca, de câțiva ani încoace, bugetul Casei de Pensii să fie pe deficit, ajungând la peste 12 miliarde de lei anual. Marea „provocare“ pentru ca economia să reziste va fi atunci când generațiile numeroase de „decreței“ vor ieși la pensie, iar pensiile lor vor fi plătite de generații mult mai mici de angajați.
0 comments :
Trimiteți un comentariu