Peste 1.300 de kilometri de autostrăzi, printre care Sibiu-Pitești, Bacău-Pașcani, Târgu Neamț-Târgu Mureș sau centura Capitalei, se află pe lista de priorități a României până în 2030, potrivit variantei actualizate a Master Planului General de Transport, documentul care stabilește obiectivele țării în materie de infrastructură de transport. Numărul de noi kilometri de autostrăzi care figurează în această variantă actualizată și „semifinală“ a Master Planului, după cum a numit-o ministrul transporturilor Ioan Rus, este dublu față de propunerile prezentate în toamna trecută, în varianta inițială a master planului. În contextul în care în prezent România are circa 700 de kilometri de autostrăzi, rezultă că până în 2030 rețeaua locală de autostrăzi va ajunge la un total de 2.000 de kilometri dacă obiectivele din Master Plan vor fi duse la capăt.În urmă cu o lună, ministrul transporturilor prezenta planurile în materie de autostrăzi pe un orizont de timp de zece ani, care includeau 725 de noi kilometri de autostrăzi și 184 de kilometri de autostrăzi fazate (construite în prima fază în regim de drum expres și extinse apoi la standard de autostradă).
Efortul financiar pentru construcția celor 1.300 de kilometri de autostrăzi se ridică la 14 miliarde de euro, potrivit unor documente puse la dispoziție de Ministerul Transporturilor, după ce Ioan Rus a avut o întâlnire cu reprezentanții comisiilor parlamentare de specialitate, pentru a discuta despre master planul de transport.
„Am prezentat în fața celor două comisii master planul în forma semifinală, variantă la care dânșii au avut unele observații și corecturi pertinente, care pot fi făcute fără să modifice fundamental ceva“, a explicat Rus. Master planul ar urma să fie aprobat săptămâna viitoare în guvern, iar până la 15 martie să fie transmis la Bruxelles, urmând ulterior să fie implementat.
Pe lângă cei 1.300 km noi de autostrăzi, Master Planul include și aproape 2.000 de kilometri de drumuri expres, la care se adaugă peste 3.100 de drumuri Trans Regio și Euro Trans, precum și 67 de variante de ocolire.
Printre noutățile care apar în această variantă actualizată a master planului se numără și includerea unui drum expres de 9 kilometri care să facă legătura între aeroportul Otopeni și autostrada București-Ploiești. De asemenea, în domeniul aerian, aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa), cel mai vechi din România, a fost inclus pe „lista de intervenții“ a master planului general, după ce anterior acest document „uitase“ de aeroportul pe care până în 2012 aterizau toate zborurile low-cost care conectau Capitala de alte țări.
În domeniul feroviar, Master Planul include reabilitarea a 4.350 de kilometri de cale ferată, precum și electrificarea a alți 425 de kilometri de linii ferate aparținând rețelei TEN-T Core (rețea agreată de Uniunea Europeană ca fiind prioritară), pe rute precum Craiova-Calafat sau București-Giurgiu.
În total, proiectele incluse în Master Planul General de Transport se ridică la un cost estimat de peste 48 de miliarde de euro, dar Ministerul Transporturilor recunoaște că momentan sursele de finanțare pe care se poate baza până în 2030 se ridică la doar 35 de miliarde de euro.
Un rol important în realizarea Master Planului de Transport o va avea Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), instituție ce are pe mână un buget anual de circa 1,5 -2 miliarde de euro. „Vom reevalua foarte solid și CNADNR. O companie care ar trebui să fie un jucător mare în piața construcțiilor este mai degrabă un intermediar între bugetul statului și diversele companii private, care lucrează în sistemul de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi“, a spus Rus.
Autostrada Comarnic-Brașov, final de poveste la sfârșitul acestei săptămâni
„Mai e mult până duminică“, acesta este singurul răspuns pe care ministrul transporturilor Ioan Rus l-a oferit ieri, după ce a fost întrebat care va fi soarta autostrăzii în concesiune Comarnic-Brașov, pentru care guvernul s-a angajat să ofere un răspuns final pe 15 februarie. Autostrada Comarnic-Brașov, pe care statul s-a angajat să o construiască în concesiune, are selectați deja de mai bine de un an trei investitori privați care să o realizeze - francezii de la Vinci, grecii de la Aktor si austriecii de la Strabag. Totuși, nici până acum nu a fost semnat contractul de concesiune. Ministrul transporturilor și premierul Victor Ponta au arătat într-o conferință de presă ce a avut loc la începutul acestui an că pe 15 februarie vor anunța care este viitorul autostrăzii Comarnic-Brașov, cu o lungime de 53 km, adică dacă aceasta va fi construită în continuare în concesiune sau se va renunța la această variantă. Statul a mai avut în ultimul deceniu două încercări de a construi această șosea în concesiune sau parteneriat public-privat, dar de fiecare dată proiectul a eșuat.
0 comments :
Trimiteți un comentariu