Vraiștea din transportul public bucureștean: Pasagerii găsesc bilete în 10% din stațiile RATB. Plata călătoriei la aparate automate sau direct în autobuze, proiecte doar pe hârtie

Deși autobuzele, troleibu­zele și tramvaiele Regiei Autonome de Transport Bu­curești (RATB), com­pania ce realizează trans­portul de suprafață în Capitală, asigură zilnic deplasarea a 2 milioane de pasageri, sistemul de vânzare a biletelor lasă de dorit, iar condițiile de călătorie continuă să fie mult sub cele de care se bucură locui­torii din alte capitale europene.

RATB are aproape 2.400 de stații în care opresc mijloacele de transport, dar operează o rețea de distribuție formată din doar 98 de centre în care se emit și se reîncarcă cartelele și 127 de puncte pentru reîncărcarea acestor carduri.

Doar în cele mai aglomerate stații din București există chioșcuri unde se pot cumpăra călătorii, pasagerii fiind obligați să meargă pe jos și două, trei stații până la primul chioșc de unde pot achiziționa o „călătorie“. Spre comparație, în Varșovia există automate ce vând bilete în toate stațiile, ce permit plata cash sau cu cardul, iar cei care nu reușesc să cumpere un bilet de la aceste aparate pot plăti călătoria direct în autobuz, la un aparat special instalat în mijlocul de transport public.

„Nu putem justifica un centru RATB în fiecare stație, unele au flux redus de călători, dar plata călătoriei se poate face prin sms iar cartela poate să fie reîncărcată și pe internet“, a spus Constantin Tobescu, șef birou relații publice la RATB.

Parcul RATB este alcătuit din 281 tramvaie, 193 troleibuze și 720 de auto­buze.

Subvenții de peste 500 mil. lei anual

Regia a primit anul trecut subvenții de 540 de milioane de lei. „În Militari, stația Apusului este un chioșc RATB de unde poți doar reîncărca un card, care nu vinde însă carduri, în cazul în care nu dispui de unul. Mi se pare aberant, de ce mai există această gheretă RATB dacă nu poți cumpăra un astfel de card?“, spune Dana, care circulă cu mijloa­­­cele de transport în comun ale companiei.

Anul trecut, s-au înregistrat 786 de mi­lioane de călătorii cu mijloacele de trans­port ale RATB (cu 4,5% mai multe față de 2013), fiind vândute circa 2,6 mi-lioane de abonamente, potrivit ofi­cialilor companiei.

Tobescu explică lipsa de carduri (ce pot fi încărcate cu contravaloarea mai multor bilete) prin faptul că stocul este aproape epuizat. „În decembrie anul tre­cut am încheiat un acord-cadru pentru achiziția a 1,13 milioane carduri Activ, Mul­­tiplu și de suprataxă pe o perioadă de șapte luni“, a spus el. RATB va plăti 256.000 de euro fără TVA pentru aceste carduri. Anul trecut, cifra de afaceri a RATB s-a ridicat la 734 de milioane de lei (167 mil. euro), aceasta fiind o valoare preli­minară. RATB are 10.559 de angajați, potrivit oficialilor companiei.

Proiecte doar pe hârtie

„RATB și-a propus să achiziționeze printr-un program multianual de 3 ani un număr de 100 de aparate automate pentru procurarea titlurilor de transport, dintre care în 2015 ne-am propus achiziția a 60 de bucăți. Proiectul va fi supus spre analiză și aprobare Consiliului General al Muni­cipiului București“, au transmis oficialii RATB. Un alt proiect, doar pe hârtie, este cel privind plata călătoriei direct în mijloacele de transport prin intermediul cardului bancar.

Lipsesc panourile care indică ora de sosire a mijlocului de transport în stație

Dacă în stațiile RATB din Varșovia, dar și din alte capitale europene există panouri ce arată ora exactă la care va fi în stație autobuzul (ore ce sunt respectate), în București pasagerii trebuie să aștepte autobuzele sau troleibuzele fără să fie informați cu privire la ora la care vor sosi în stație.

Spre comparație, pasagerii care aleg să circule cu metroul în Capitală sunt informați cu privire la timpul rămas până la sosirea primului tren, Metrorex punând la dispoziție un sistem de informare în timp real.

Mai mult, în stațiile RATB mai puțin aglomerate pasagerii ajung să aștepte și 20-30 de minute un mijloc de transport RATB. Odată urcat în auto­buze, trolei­buze sau tramvaiele RATB, cele mai multe foarte vechi, cu scaune și geamuri mur­dare, pasagerul nu are parte de con­diții de călătorie civilizate.

La orele de vârf, călătoria până la destinație în timpul săptămânii poate să dureze și de două ori mai mult față de o călătorie efectuată în weekend, din cauză că mijloacele de transport RATB nu au benzi speciale pe care să se deplaseze, cum se întâmplă în Varșovia.

Nu există un transport integrat în Capitală

În Capitală, transportul în comun nu este integrat, așa cum se întâmplă în alte orașe europene. Cardul “Activ”, cu care se puteau plăti călătoriile cu RATB-ul dar și cu metroul, nu mai este acum valabil pentru transportul subteran.

În capitala Poloniei tot ce înseamnă transport public (autobuze, tramvaie, metrou, trenuri urbane) este gestionat de o singură entitate, respectiv de Autoritatea de Transport a Varșoviei (ZTM), ceea ce permite unui pasager să folosească toate aceste mijloace de transport cu un singur card.

Cinci șefi în doi ani, unul acuzat de abuz în serviciu

RATB se află în subordinea Primăriei Capitalei și a Consiliului General al Municipiului București, activitatea ei fiind subvenționată de la bugetul local. În doi ani, la conducerea RATB s-au perindat cinci directori generali , unul dintre ei, Viorel Popescu, care a condus regia din 2011 până în septembrie 2012, a fost trimis recent în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat că a prejudiciat regia cu aproximativ 820.000 de euro, prin faptul că a încheiat un contract cu o firmă care, deși nu avea drept de asistență juridică, a oferit RATB astfel de servicii. În prezent, directorul general al companiei este Vincențiu Daniel Antonescu, care figurează pe site-ul RATB ca fiind director interimar.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mirabela Tiron