Forma finală a Master Planului General de Transport, documentul care stabilește prioritățile României în materie de infrastructură de transport până în 2030, ar urma să fie aprobată de Comisia Europeană până la finalul lunii aprilie, astfel încât documentul să treacă de la stadiul de „hârtie“ la cel de „implementare“, susțin oficialii Ministerului Transporturilor.„Structura Master Planului e una rezonabilă și acest lucru va permite ca România să fie un mare șantier începând din acest an, pe toate tipurile de transport“, a spus ieri Ioan Rus, ministrul transporturilor, într-o conferință de presă la care a participat și Corina Crețu, comisarul european pentru dezvoltare regională.
Declarațiile lui Rus vin în contextul în care anul 2014 a fost unul care a dezamăgit, după ce construcțiile de infrastructură au suferit un declin de 22%, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. Scăderea lucrărilor de infrastructură a venit în contextul în care sumele alocate investițiilor publice au fost reduse.
Proiectele din Master Plan, care sunt evaluate să coste 48 de miliarde de euro, vor fi finanțate în proporție de 15% până la 20% din bani publici, 25% din bani vor veni din fonduri europene (exercițiul financiar 2014-2020, dar și următoarele exerciții până în 2030), în timp ce restul sumei va fi reprezentat de credite de la instituții precum BEI și BERD. „Cred că la finele lunii următoare vom avea un document care chiar dacă pică guvernul sau pleacă ministrul, nu va mai fi modificat“, a spus Rus, făcând aluzie la faptul că în ultimii ani fiecare nou guvern sau fiecare ministru al transporturilor a prezentat o proprie hartă a autostrăzilor sau a proiectelor de infrastructură. Proiectele cuprinse în Master Planul General de Transport vor beneficia de 7 miliarde de euro contribuție de la bugetul de stat, dar și de cele 6,8 miliarde de euro pe care România le va putea contracta de la Uniunea Europeană în exercițiul financiar 2014-2020 pentru infrastructura de transport.
Dacă în ceea ce privește Master Planul, Ministerul Transporturilor pare să se apropie de o concluzie, după o perioadă de tergiversări, pe de altă parte instituția se confruntă cu anumite probleme în cazul unora dintre companiile pe care le are în subordine. Cel mai important exemplu este Tarom, companie al cărei consiliu de administrație și-a dat demisia săptămâna trecută.
„Din cele peste 50 de companii din subordinea ministerului, avem o singură companie cu probleme mari, Tarom. Am discutat cu cei care au fost selectați pe legea 109 (care vizează selectarea de manageri privați – n.red.), iar primii trei propuși ne-au refuzat (pentru funcția de președinte al consiliului de administrație – n.red.)“, a spus Rus.
Operatorul aerian de stat Tarom, care a adunat pierderi totale de peste 1,3 miliarde de lei din 2009 până anul trecut, a rămas din nou fără consiliu de administrație săptămâna trecută, după ce membrii acestuia și-au dat demisia „în bloc“ la doar opt luni după ce au fost numiți.
„Caut cu foarte mare atenție și sper să nu ajung să caut cu disperare oameni capabili să pună în practică o restructurare a Tarom. Dacă nu reușim săptămâna aceasta să găsim, aproape că o să căutam oameni cu disperare“, a mai spus Rus.
Ce a mai spus ministrul Ioan Rus
Despre Master Planul General de Transport
- Am avansat în ceea ce privește Master Planul General de Transport pe toate tipurile de transport – rutier, feroviar, naval aerian și centre multimodale. În prezent a fost elaborată lista de proiecte pentru fiecare dintre aceste domenii de transport, au fost respectate criteriile impuse de CE, criterii economice, de mediu și sociale.
- Am făcut și am aprobat contribuția de la bugetul de stat pentru Master Plan, care, în limita spațiului fiscal, se va ridica la 7 miliarde de euro, astfel încât să putem implementa un număr cât mai mare de proiecte începând din 2015. Ne bazăm pe o structură financiară de 25% fonduri europene, 15% cofinanțare (de la bugetul de stat – n.red.) cu posibilitatea de a merge spre 20%, în contextul în care anticipăm corecții bugetare. Diferența va fi reprezentată de credite, de la BEI sau BERD.
- Vom reuși probabil la finele lunii aprilie să ne apropiem de aprobarea finală, și atunci putem vorbi despre strategia de implementare la modul adevărat, fără ca ea să mai poată fi modificată de către nimeni. În acea structură de proiecte și priorități, și Comisia ne va finanța, și instituțiile financiare internaționale, și bugetul statului. Deci cred că la finele lunii următoare vom avea un document care chiar dacă pică Guvernul sau pleacă ministrul, nu va mai fi modificat.
- Structura Master Planului e una rezonabilă și acest lucru va permite ca România să fie un mare șantier începând din acest an, pe toate tipurile de transport.
Despre Tarom
- Din cele peste 50 de companii din subordinea ministerului, avem o singură companie cu probleme mari, Tarom. Am discutat cu cei care au fost selectați pe legea 109 (care vizează selectarea de manageri privați – n.red.), iar primii trei propuși ne-au refuzat (pentru funcția de președinte al consiliului de administrație – n.red.)
- Caut cu foarte mare atenție și sper să nu ajung să caut cu disperare oameni capabili să pună în practică o restructurare a Tarom. Dacă nu reușim săptămâna aceasta să găsim, aproape că o să căutam oameni cu disperare.
Despre metroul Gara de Nord - Otopeni
- Pe București - Otopeni în acest moment suntem în situația în care am avea o soluție adevărată, să facem metrou Gara de Nord - Otopeni. Eu cred că ne va ieși în următoarea lună toată documentanția necesară, mai ales că acolo există și proiect. Depinde cât de nemți o să reușim să fim (pentru a face metroul Otopeni - Gara de Nord – n.red.).
Despre CFR Marfă
- Deocamdată CFR Marfă este pe plus. 2016 este anul în care ar trebui finalizată privatizarea companiei.
0 comments :
Trimiteți un comentariu