Falimente, concedieri și reduceri de investiții, efectele datoriilor și exploziei dolarului în lumea emergentă

Aprecierea meteorică a dolarului creează unde de șoc peste tot pe glob, dar mai ales în lumea emergentă îndatorată excesiv și dependentă de capital străin. Analiștii se așteaptă ca în economiile emergente să urmeze falimente, concedieri și tăieri de cheltuieli din partea companiilor care s-au împrumutat prea agresiv, cu mii de miliarde de dolari.

Turbulențele amintesc de crizele care au zdrobit în anii ‘90 economiile din Asia de Est și în anii 2000 pe cele din America de Sud, scrie The New York Times. Dar dacă atunci volatilitatea cursurilor de schimb valutar a paralizat guvernele unor state precum Coreea de Sud, Indonezia, Thailanda și Argentina care au acumulat datorii în alte monede decât cele naționale, în turbulențele actuale companiile sunt cele sufocate.

Potrivit directorului general al Fondului Monetar Internațional Christine Lagarde, pe piețele emergente a intrat capital de 4.500 miliarde de dolari între 2009 și 2012, din care o mare parte reprezintă „valuri seismice“ financiare provocate de politica de printare de bani a Rezervei Federale americane. Banii americani, speciali printați pentru achiziții de tilturi guvernamentale, au umflat piețele valutare, de capital și de obligațiuni din lumea în curs de dezvoltare.

Exemple

În India, Jaiprakash Power Ventures, unul dintre principalii furnizori de electricitate ai țării, își vinde din active și negociază cu creditorii pentru a evita un default după ce și-a majorat datoriile de trei ori în ultimii șase ani.

În China, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari, Kaisa Group, amenință că va plăti creditorilor doar câte 2,4 cenți pentru fiecare dolar împrumutat deoarece activitatea companiei este blocată de anchetele anticorupție și de demisia în bloc a conducerii.

În Brazilia, producătorii de zahăr au fost loviți de un val de falimente provocat nu doar de scăderea prețurilor zahărului, ci și de datoriile în dolari americani. Moneda americană se scumpește pe zi ce trece în raport cu realul brazilian.

Anii de după criză în care Fed a ținut dobânzile aproape de zero a încurajat companiile din economiile cu creștere rapidă să se împrumute în dolari deoarece această finanțare a fost mai ieftină decât creditele în moneda locală.

Până în septembrie 2014, astfel de credite luate în afara SUA totalizau 9.200 miliarde de dolari, cu 50% peste nivelul din 2009, potrivit Băncii Reglementelor Internaționale.

Din vara anului 2013, când Fed a semnalat „marele exit“ al programului de achiziții de active, dolarul s-a apreciat cu 25% în raport cu un coș care cuprinde cele mai folosite valute internaționale.

„Acum, că s-a întărit și dobânzile cresc, dolarul reprezintă un risc și o provocare pentru multe piețe emergente prin aceea că datoriile lor au devenit mai scumpe, mai împovărătoare“, a explicat Hung Tran, director executive al Institutului pentru Finanțe Internaționale.

Problema pentru autoritățile din economiile emergente este de a înțelege gradul de expunere al sectorului corporate.

Companiile care sunt în principal exporatori ar putea naviga cu bine. Veniturile lor sunt în dolari și în teorie pot ține pasul cu majorarea costului serviciului datoriei în dolari.  În ceea ce privește România, 30% din exporturi se duc în spațiul extracomunitar. Dar doar 3% din împrumuturi sunt în dolari.

Situația nu este deloc roz pentru companiile cu datorii dar care se concentrează mai ales pe piața internă, precum dezvoltatorii imobiliari și furnizorii de utilități. Veniturilor lor sunt în moneda locală.

Însă ascensiunea dolarului și deprecierea monedelor locale sunt o sabie cu două tăișuri. Chiar dacă firmele cu datorii au probleme, deprecierea face ca exportatorii să devină mai competitivi pe piețele internaționale. Cel puțin aceasta este teoria FMI-ului, care estimează că economiile emergente vor crește cu 4,3% anul acesta, față de 2,4% pentru economiile avansate.

Caz special: dolarizarea Turciei

Economia Turciei, cândva una dintre cele mai dinamice dintre economiile majore, se confruntă cu pericolul dolarizării, adică al concentrării afacerilor pe dolar și nu pe moneda locală, și cu cel al reducerii producției sectorului industrial, care frânează creșterea și desființează locuri de muncă, scrie Hurriyet Daily News.

În lista monedelor țărilor din grupul celor cinci mari economii „fragile“, deprecierea lirei turcești față de dolar se remarcă în mod deosebit. De la începutul anului până pe 6 martie, rupia indiană s-a apreciat cu 1,5%. Randul sud-african a pierdut 4,1% din valoare, iar rupia indoneziană 4,5%. Doar deprecierea realului brazilian se apropie de cea a lirei.

Mai multe autorități interne și internaționale au asociat „hemoragia“ puternică a monedei turcești cu presiunile făcute de președintele Recep Tayyip Erdogan asupra băncii centrale pentru reducerea dobânzilor.

În această situație investitorii cer prime de risc mai mari pentru a împrumuta Turcia, iar creșterea riscului a împins lira și mai în jos.

Furtuna dolarizării creează multora insomnii, în special pe cei care au datorii externe (400 de miliarde de dolari). Două treimi din aceste datorii revin sectorului privat. Aproximativ 40% trebuie rambursat în 12 luni. Orice apreciere a dolarului se traduce prin piederi în lire.

Situația afectează negativ toate deciziile de investiții sau cheltuieli, iar aceasta se vede poate cel mai bine în industrie, unde activitatea se restrânge din cauza slăbirii pieței interne și a exporturilor. În ianuarie, producția de compurere, electronice, echipamente electrice și optice s-a micșorat cu 9-12% față de decembrie. Analiștii cred că declinul va continua în următoarele luni.

Christine Lagarde, directorul genneral al FMI: „Aprecierea dolarului pune presiune pe băncile, pe firmele și pe gospodăriile care s-au împrumutat în dolari, dar ale căroror active sunt în alte monede“

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru