„Geuro“ în loc de „Grexit“: Va ajunge Grecia o țară-experiment cu două monede?

Nimeni nu vrea ieșirea Greciei din zona euro, nici Germania, „nașul“ acestui ambițios proiect european, și nici Grecia, oaia neagră a familiei europene. După cinci ani de criză și de austeritate și un conflict între Atena și creditorii ei mai puternic ca niciodată, soluția introducerii în circulație a unei monede paralele cu euro  - „Geuro“ - revine în actualitate pentru evitarea scenariului apocaliptic al „Grexitului“.

Introducerea în Grecia a unei monede paralele, o soluție cu atât de mult fum și lumină în ochi încât nimeni nu va ști dacă Grecia a rămas sau nu în zona euro, după cum o descrie Tomas Hirst de la Project Syndicate, ar putea preveni scenariul în care Grecia este expulzată în mod necontrolat din zona euro, iar partenerii europeni sunt nevoiți să injecteze și mai multe miliarde de euro pentru a ține în viață o economie anemiată.

„Pe baza ultimelor sondaje de opinie, alegerile din Grecia ar putea avea un deznodământ foarte confuz, cu un guvern nou care nu va putea sau nu va vrea să îndeplinească obligațiile bugetare cerute de Troică și nici să iasă voluntar din zona euro“, sunt cuvintele profetice scrise în urmă cu trei ani de Thomas Mayer, pe atunci economistul-șef al puternicei bănci germane Deutsche Bank. El este unul dintre economiștii care propuneau la acea vreme soluția „Geuro“, o monedă care să ajute guvernul de la Atena să-și îndeplinească obligațiile financiare în Grecia, scrie Deutsche Welle. „Drumul care ar da cele mai mici bătăi de cap ar presupune oprirea asistenței financiare pentru guvernul grec, continuarea plăților pentru serviciul datoriilor și stabilizarea băncilor grecești într-o «bad bank» europeană“, scria Mayer în 2010 într-o lucrare de cercetare intitulată „Geuro, o monedă paralelă pentru Grecia?“.

În scenariul bancherului german, în Grecia ar putea apărea o monedă paralelă când guvernul are instrumente de plată de tipul IOU pentru a-și putea onora obligațiile de plată de zi cu zi. IOU (abreviere de la „I owe you“) reprezintă de obicei instrumente financiare informale care recunosc o datorie, dar nu garantează plata acesteia și nici nu menționează termenii rambursării precum data. Astfel de documente conțin numele debitorului și suma datorată și uneori numele creditorului.

Detaliile

Cu un astfel de sistem, în teorie Grecia, cu ajutorul creditorilor din UE, și-ar putea plăti datoria suverană în euro și astfel rămâne membru al zonei euro. Dar prin introducerea unei monede paralele interne, care s-ar devaloriza rapid față de euro, economia și-ar putea îmbunătăți rapid competitivitatea, stimula exporturile și industria exporturilor fără a fi forțată să renunțe la euro.

Ulterior, guvernul va stabiliza cursul de schimb al monedei paralele cu politici bugetare și reforme, ținând astfel deschisă ușa spre reîntoarcerea la statutul de membru normal al zonei euro.

Pentru ca populația să nu se grăbească să–și transforme IOU-urile în euro pentru a se proteja de devalorizarea rapidă, Mayer propune convertibilitate într-o singură direcție, din euro în geuro.

De când Mayer și-a detaliat ideea, tot mai mulți economiști au acceptat că o monedă paralelă ar fi o idée bună pentru Grecia. Printre aceștia sunt Marcel Fratzscher, președintele Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), Stefan Bielmeier, economistul șef al DZ Bank, și Michael Hüther, directorul Institutului pentru Cercetare Economică din Koln.

Ideea are și sprijinul lui Christofer Pissarides, un economist căruia banca centrală a Suediei i-a acordat premiul Riksbank pentru Stiințe Economice în memoria lui Alfred Nobel.

El a explicat recent că o astfel de soluție este departe de a fi una ideală, dar una care poate fi utilizată dacă guvernul grec nu poate plăti salariile și pensile pe termen scurt. Trebuie spus aici că în ultimul timp discursurile lui Pissarides au căpătat o tentă antieuro.

Criticii

Însă Tomas Hirst atrage atenția că într-un astfel de plan eurosistemul va trebui să preia controlul băncilor grecești pentru a acoperi deficitul de capital creat de veniturile în geuro depreciate și de obligațiile de plată în euro. Cu alte cuvinte, Grecia va avea nevoie în continuare de hulita Troică a creditorilor internaționali. Apoi, acești creditori care ar accepta IOU-urile grecești va trebui să-și păstreze încrederea în guvernul elen.

În prezent, băncile grecești stau în viață doar datorită lichidităților puse la dispoziția lor de Banca Centrală Europeană. Doar în ultimele trei luni, clienții lor și-au retras deposite de 20 de miliarde de euro. În primele două luni, guvernul a înregistrat un deficit de venituri de un miliard de euro. Cu alte cuvinte, Atena are în față o criză severă de lichiditate și are nevoie de surse noi de finanțare pentru a putea plăti la sfârșitul acestei luni salariile și pensiile, notează Financial Times.

Între timp, ostilitatea verbală dintre Atena și creditorii internaționali a ajus la o intensitate mai mare ca niciodată.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru