România mai are rezerve de petrol de peste 200 de miliarde de dolari. Piața are nevoie însă de concurență pentru a debloca subsolul și a crește gradul de recuperare a resurselor

Subsolul României mai ascunde petrol în valoare de peste 200 miliarde de dolari, chiar și după 150 de ani de producție, dar pentru a scoate resursele la suprafață este nevoie de întărirea concurenței prin apariția mai multor producători mici, susține Radu Mircescu, directorul general și principalul acționar al Gasoil Group, un grup de firme de servicii la sondă.

„Din 1860, când a început producția de petrol din țară, s-au extras în medie 5 milioane de tone pe an. Asta înseamnă 750 milioane de tone până în prezent. Înmulțit cu 7 barili pe tonă și 50 de dolari pe baril, asta înseamnă peste 200 miliarde de dolari. Cam tot atâta petrol mai avem în zăcăminte“, a spus Mircescu ieri la emisiunea ZF Live. Antreprenorul trage astfel un semnal de alarmă cu privire la șansele jucătorilor de talie mică din sectorul de producție a petrolului și gazelor, dominat în proporție de peste 90% de două companii -

Petrom

și

Romgaz

.

Urmăriți aici înregistrarea integrală a emisiunii ZF Live de joi, 26 martie 2015

Pe de altă parte, țițeiul rămas „se ascunde“ la adâncimi mai mari sau în locuri mai greu accesibile, iar exploatarea în continuare a resurselor implică utilizarea unor tehnologii noi și costuri mai mari de producție. În România, dintr-un zăcământ se recuperează în medie 18%, în timp ce în Statele Unite sau Canada petroliștii au reu­șit să obțină rate de recuperare și de 40%.

„Față de ce s-a extras din zăcăminte până acum România mai are încă o dată pe atât, dar pentru a fi extrasă și cantitatea rămasă costurile sunt mai mari. Nu extrem de mari, dar nu intră în sfera de interes a marilor companii, care vor o anumită rată de profitabilitate“, a explicat Mircescu.

Spre deosebire de companiile mari, petroliștii mai mici își pot permite să-și concentreze atenția pe perimetre petroliere marginale, aproape epuizate, deoarece au costuri fixe mai reduse și o structură decizională mai flexibilă și nici nu se află sub presiunea acționarilor de a livra profituri și dividende.

La fel ca alți jucători locali mici, precum Amromco Energy sau Zeta Petro­le­um, Mircescu cere ca perimetrele deja con­ce­sionate, dar nefolosite, să fie licitate din nou. Cele mai multe licențe de producție sunt deținute de Petrom, dar numai Agen­ția Națională pentru Resurse Mine­rale poate decide transferul de proprietate.

Sursa:
Ziarul Financiar