Anul 2014 a adus anumitor locuitori din “noua” Crimee creșteri salariale de neimaginat înainte. Salariile în grivne ale angajaților de la stat s-au dublat, apoi au crescut de 3,8 ori, diferența de schimb valutar dintre rublă și moneda ucraineană la momentul referendumului. Pensionarii s-au bucurat și ei de generozitatea financiară a Moscovei.Acum salariile sunt ajustate la mediile din Rusia, iar remunerațiile funcționarilor civili încep să scadă, în timp ce prețurile cresc meteoric. Inflația din Crimeea era anul trecut a doua ca mărime din lumea după cea din Venezuela, potrivit calculelor Bloomberg.
“Pentru soția mea, care lucrează într-un spital, salariul s-a înjumătățit. În același timp, prețurile au crescut considerabil”, a afirmat pentru Deutsche Welle Oleg Skromnov, un programator din Crimeea care a lucrat pentru o mare companie ucraineană. Pentru anul acesta, autoritățile prevăd un salariu mediu de 18.000 de ruble (270 de euro) în Crimeea. Un kilogram de carne de pui costă până la 300 de ruble (4,5 euro). Un kilogram de cartofi costă 20 de ruble (0,3 euro), iar bananele 80 de ruble (1,2 euro), potrivit presei ucrainene. Însă prețul peștelui – un aliment de bază - s-a redus cu 75%. Conform datelor oficiale, prețurile alimentelor au crescut de 2,5 ori față de anul trecut.
Oleg vrea să-și vândă apartamentul din Simferopol, unde prețurile imobiliarelor cresc, și să cumpere unul în Kiev, unde prețurile scad – o afacere bună. Programatorul se va muta în Ucraina.
Comunitatea IT, cândva înfloritoare, s-a micșorat semnificativ din cauza retezării cooperării cu parteneri și clienți străini. Locuitorii Crimeei nu mai au acces la servicii precum Google Play și Apple Store. Coloșii IT americani au răspuns îndemnurilor administraței de la Washington de a-și reduce amprenta în Crimeea după ce aceasta a fost anexată de Rusia. Serviciile 3G de telefonie mobilă lipsesc.
“Comunitatea IT orientată spre Occident pur și simplu pleacă – în Ucraina, în Europa sau Rusia. Nu se vor întoarce”, a spus pentru BBC Anton Lucinikov, inginer IT.
În colivie cu mâncare de la ruși
Cardurile Visa și MasterCards sunt inutile în peninsulă. Zborurile internaționale sunt suspendate. Turismul este condamnat. Singura legătură terestră a peninsulei cu restul lumii este via Ucraina care, până la anexare, era principalul furnizor al Crimeei. De aici venea totul, de la turiști la apă și electricitate. Crimeea este dependentă în proporție de 80% de apa și electricitatea din Ucraina. Însă Ucraina a restricționat substanțial transportul de bunuri către fostul său teritoriu, astfel că marea majoritate a produselor vine cu feribotul din Rusia. Dar capacitatea vaselor de transport este limitată, ceea ce produce penurie și scumpiri. Când vremea este rea și marea agitată în strâmtoarea Kerci, circulația feriboturilor este câteodată întreruptă cu zilele.
Scumpiri peste scumpiri și pene de curent
Prețurile de consum din Crimeea erau la sfârșitul anului trecut cu 42% mai mari decât în aceeași perioadă a anului anterior. La unele alimente, precum carnea, făina și fructele, scumpirile au fost și mai mari. De când cu prăbușirea rublei, prețurile produselor din Rusia au crescut și mai mult. Până acum niciun lanț rusesc de supermarketuri nu și-a deschis magazin în Crimeea, notează Euronews. Inflația a anihilat efectele majorărilor salariale. Turismul, cea mai mare industrie din Crimeea, s-a redus cu aproape 50% vara trecută. Cum sistemul bancar este cioburi, după retragerea băncilor vestice, a celor ucrainene și chiar a celor rusești, cea mai mare parte a tranzacțiilor se face în bani cash. De Crăciun și de Anul Nou, crimeeni au rămas fără curent electric deoarece furnizorii ucraineni au tăiat livrările. Ucraina are propriile probleme cu energia.
Problema apei este atât de stringentă încât noua administrație crimeeană a vehiculat ideea folosirii unui baraj cu apă poluată. Până acum nu s-au raportat cazuri de penurie de apă potabilă, dar agricultura a avut de suferit din cauza irigațiilor deficitare.
Promisiuni
Președintele rus Vladimir Putin a promis că va investi 10,6 miliarde de dolari în economia Crimeei, inclusiv în construcția unui pod către Rusia. Însă planul original prevede că investițiile vor fi făcute în cinci ani. De când Putin a făcut promisiunea, Rusia a început să se lovească de probleme grave de finanțare de pe piețele internaționale din cauza sancțiunilor occidentale. Prăbușirea prețului petrolului pune și ea presiune pe bugetul Moscovei. De asemenea, a devenit clar că principalul beneficiar al acestor proiecte va fi oligarhul rus Arkady Rotenberg, prieten de-al lui Putin. Potrivit presei rusești, Stroygazmontazh, companie controlată de Rotenberg, a fost aleasă drept contractor general pentru contractul cu podul, afacere estimată la 3,5 miliarde de dolari.
Emigrația
Mai mult de 20.000 de crimeeni au părăsit peninsula în ultimul an. Cel puțin jumătate dintre ei sunt tătari, populația nativă a Crimeei. Misiunea de monitorizare a OSCE a raportat peste 300 de cazuri de încălcare a drepturilor omului într-un an de la începutul ocupației rusești. Cel puțin 21 de tătari crimeeni au fost răpiți, notează AFP.
„Primul val de emigranți din Crimeea i-a inclus mai ales pe cei pentru care era periculos să rămână din cauza orientării politice sau religioase, pe cei care nu-și puteau imagina o viață în Crimeea anexată și, mai ales, pe cei care au vrut să-și salveze identitatea ucraineană”, a explicat Iryna Brunova-Kalisetska, fost angajat al unui ONG. Ea s-a mutat de la Simferopol la Kiev.
Odată cu anexarea, crimeeni au devenit pentru Moscova cetățeni ruși, astfel că li s-au dat pașapoarte rusești. Contra cost. Prețul acestor acte s-a triplat (la echivalentul a peste 50 de euro). Nimeni nu-i obligă pe crimeeni să-și schimbe pașapoartele, dar cei care își păstrează documentele ucrainene întâmpină adesea probleme, mai ales la angajare sau la obținerea anumitor servicii.
Cu toate acestea, 82% dintre crimeeni sprijină Rusia, potrivit unui sondaj de opinie realizat în februarie din Ucraina de GfK. Cel puțin 21 dintre respondenți au afirmat că sunt mulțumiți cu standardele de viață de acum. Însă sondajul a fost criticat în Ucraina deoarece a fost realizat prin telefon, iar persoanele chestionate s-ar putea să fi fost prea speriate pentru a spune adevărul.
„Împreună vom construi o nouă Crimee”
Pe 19 martie se împlinește un an de la anexarea Crimeei de către Rusia. În Crimeea, pe străzi, este liniște. Nu sunt soldați care să patruleze, iar demonstrațiile se termină de obicei în calm. Aceasta poate pentru că este împrăștiată orice întâlnire neprogramată, chiar și una evident prorusească. Cei care strigă lozinci proucrainene – puțini - sunt arestați pe loc.
La un an de la anexare, cancelarul german Angela Merkel a făcut clar că nu va renunța să readucă peninsula între granițele Ucrainei. Președintele ucrainean Petro Poroșenko lasă să se înțeleagă că este convins că așa se va întâmpla.
“Nu va fi ușor, și nici rapid. Dar se va întâmpla cu siguranță, iar împreună vom construi o nouă Crimee”, a spus el.
Rusia transformă însă Crimeea într-o fortăreață militară. Potrivit presei de stat rusești, numărul de soldați staționați în peninsulă ar putea crește de la 25.000 la peste 40.000. Livrările de combustibil pentru armată s-au dublat, iar Moscova își înarmează trupele cu tancuri noi, vapoare de război și avioane. Sunt, de asemenea, speculații că aici ar putea fi instalate arme nucleare.
Viața în Crimeea a fost grea cât timp aceasta făcea parte din Ucraina, dar nu a devenit cu nimic mai ușoară după invazia rusească.
0 comments :
Trimiteți un comentariu