Pentru prima dată, populația cu vârsta de peste 65 de ani a întrecut-o numeric pe cea cu vârsta de sub 14 ani: „Deficitul la bugetul de pensii se adâncește mai repede decât sunt adoptate reformele în sistemul de pensii“

Știrea a fost publicată marți, 28 aprilie 2015, 01:49 în categoria

Pentru prima dată, populaţia cu vârsta de peste 65 de ani a întrecut-o numeric pe cea cu vârsta de sub 14 ani: „Deficitul la bugetul de pensii se adânceşte mai repede decât sunt adoptate reformele în sistemul de pensii“ Fiecare guvern a pasat următorului „cartoful fierbinte“ al pensiilor, amânând promovarea soluțiilor alternative: pensiile private, plasamentele în fonduri mutuale sau depozitele la bancă.

Institutul Național de Statistică (INS) confirmă gravitatea unei probleme care se accentuează pe zi ce trece și nu există niciun semnal palpabil că administrația are vreun plan. Populația îmbătrânește rapid, sistemul public de pensii are cheltuieli neacoperite din venituri de 25%, dar planurile care să îi încurajeze pe oameni să strângă bani pe cont propriu, programe care să conștientizeze populația de gravitatea lucrurilor sunt puține, slab promovate și susținute.

Din 2009 până în prezent numărul de participanți la Pilonul III de pensii (pensiile facultative) s-a dublat, dar numărul partici­pan­ților rămâne insignifiant, în jur de 350.000.

Potrivit datelor recente ale INS, pentru prima dată în istoria cunoscută și raportată de Statistică, populația cu vârstă de peste 65 de ani a întrecut-o pe cea cu vârstă sub 14 ani.

„Deficitul la bugetul de pensii se adâncește mai repede decât sunt adoptate reformele în sistemul de pensii. Îmbătrânirea popu­lației este un fenomen cu care țările se confruntă de foarte mult timp. În majoritatea țărilor se vorbește despre necesitatea reformei sistemului de pensii și acest lucru este valabil și la noi“, spune analistul economic Aurelian Dochia.

România s-a confruntat începând cu anul 1998 cu o anomalie care pune presiune pe bugetul de pensii publice: numărul de pensionari a fost mai mare decât cel al angajaților. Bugetului de pensii se confruntă cu deficite din ce în ce mai mari (peste 13 miliarde de lei/an, în mod curent), care sunt acoperite din bani de la bugetul general consolidat.

„Deficitul la bugetul de pensii este finanțat din bugetul consolidat și până la urmă povara riscă să devină foarte mare dacă se va continua așa. Vor fi afectate cheltuielile cu sănătatea, educația, investițiile și alte categorii“, spune Dochia.

Una dintre soluțiile pentru diminuarea efectelor extrem de grave ale fenomenul de îmbătânire a populației, și anume imposibilitatea de a avea un nivel de trai decent la bătrânețe din pensia de stat, a fost introducerea pensiilor private, obligatorii (Pilon II) și facultative (Pilon III).  Economiștii recomandă ca angajații să își caute surse alternative de economisire pentru bătrânețe prin pensii facultative, fonduri mutuale sau depozite la bancă. Dar este nevoie ca astfel de soluții să fie promovate chiar agresiv, pentru că inerția este foarte mare aici.

„Trecerea de la Pilonul I către Piloanele II și III presupune o perioadă de tranziție care poate dura decade“, atrage atenția economistul Laurian Lungu.

Numărul de participanți la Pilonul II de pensii era la finalul anului trecut de circa 6,3 milioane, iar după primele două luni din 2015 numărul acestora se situa la aproximativ 6,35 milioane de participanți, potrivit datelor APAPR (Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România).

Numărul de participanți la sistemul de pensii facultative (Pilonul III)  este însă extrem de redus. La finalul anului trecut  numărul celor cu pensii facultative era de numai 346.452, în creș­tere totuși cu 10,56% față de anul 2013. În primele două luni din 2015 numărul acestora a continuat să crească, ajungând la 352.570.

Aurelian Dochia spune că numărul de pensionari a crescut foarte mult și ca urmare a unor măsuri politice greșite luate după 1990, când foarte mulți angajați din întreprinderile de stat s-au pensionat anticipat: „Există și o povară moștenită din anii ’90 și chiar 2000, când s-a mers foarte mult pe pensionarea anticipată. Era foarte ușor să te pensionezi anticipat și foarte mulți au ales acest lucru. O altă povară vine și din pensiile speciale ale unor categorii de persoane“.

Dochia adaugă că persoanele care doresc să lucreze chiar și peste 65 de ani trebuie încurajate, iar vârsta de pensionare va trebui să crească în continuare pentru a putea susține sistemul de pensii.

Laurian Lungu consideră că singura „salvare“ pentru sistemul public de pensii este creșterea nivelului de trai, care ar opri emigrarea și ar determina forța de muncă să rămână în țară.

„Atât timp cât diferența dintre nivelul de trai la nivel european și România va persista, oamenii vor continua să meargă să lucreze în străinătate“, spune Lungu.

Începând cu 1 octombrie anul trecut, contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat plătită de angajator a fost redusă cu cinci puncte procentuale.

Din 2018, CAS ar urma să fie redusă în continuare atât pentru angajat, cât și pentru angajator, potrivit noului Cod fiscal. Aceste măsuri pot pune presiune suplimentară pe bugetul de pensii.

Având în vedere că taxele pe muncă sunt printre cele mai mari din Europa, economiștii și oamenii de afaceri au apreciat măsura de reducerea a CAS ca fiind una necesară, dar statul trebuie să găsească surse alternative pentru acoperirea deficitului suplimentar generat de această măsură la sistemul de pensii.

„Depinde foarte mult de cum este gândită această măsură. Dacă numărul de angajați crește și dacă se reduce economia subterană poți avea o cotă CAS mai redusă“, explică Laurian Lungu.

În primele două luni din 2015 deficitul bugetului de pensii publice s-a ridicat la  3,56 miliarde de lei, fiind cu peste 1 mld. lei mai mare decât în primele două luni ale anului trecut, când acesta se situa la doar 2,3 miliarde de lei.

Necorelarea dintre creșterea veniturilor și cea a cheltuielilor făcute din bugetul de pensii a făcut ca deficitul să crească în fiecare an. Din 2010 deficitul s-a situat constant la peste un sfert din cheltuielile totale ale statului cu pensiile celor cinci milioane de pensionari. Dacă în 2008, când s-a luat decizia majorării puternice a pensiilor, deficitul bugetului de asigurări de pensii a fost de 1,4 miliarde de lei, el a ajuns la un nivel record în 2011, de  13,15 miliarde de lei, echivalentul a peste 27% din volumul de pensii plătit în acel an.

În 2012 și 2013 deficitul a înregistrat unele corecții, dar anul trecut a revenit peste pragul de 13 mld. lei, atingând un nou record, apropiat de cel din 2011.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andra Oprescu

0 comments :

Trimiteți un comentariu