Crizele valutare care au urmat experimentelor monetare de mii de miliarde de dolari pe care cea mai puternică bancă centrală din lume, Rezerva Federală americană (Fed), le-a făcut pentru a scoate din criză cea mai mare economie a lumii au demonstrat cât de vulnerabile și nepregătite sunt economiile emergente pentru fluctuațiile de capital.Acum, ieșirile de capital din lumea emergentă au ajuns la cel mai ridicat nivel de după apogeul crizei financiare globale, atrage atenția Financial Times într-o analiză intitulată „Piețele emergente: Marea destrămare“. Unul din pericolele majore care derivă din această situație este implozia economiilor sub povara datoriilor.
Epuizați de recesiune, de zece ani de inflație ridicată, de o criză financiară și de raționalizarea sistribuției apei, mai mult de un milion de brazilieni au ieșit în stradă luna trecută pentru a protesta contra corupției și neputinței guvernului. În China, creșterea economică încetinește pe măsură ce prețurile activelor imobiliare scad, împingând peste 1.000 de mine de minereu de fier către colaps financiar. Între timp, cetățenii „patrioți“ ai Rusiei își retrag banii din băncile rusești și își transformă conturile în dolari.
Acestea sunt semne că se intensifică turbulențele în marile economii emergente ale lumii. Însă șocurile lovesc și economiile mai mici. Mai multe țări africane subsahariene se confruntă cu scăderea dobânzilor și umflarea datoriilor. Chiar și petroeconomiile puternice din Golf au trecut într-o viteză inferioară afectate de înjumătățirea prețului petrolului în ultimele șase luni.
Analiștii de la ING au calculat că în ultimul semestru al anului trecut cele mai mari 15 economii emergente s-au confruntat cu cele mai ample ieșiri nete de capital de după criza financiară globală în condițiile în care întărirea dolarului american a sufocat monedele emergente, iar investitorii au devenit mai temători din cauza perspectivei ca Fed să înăsprească politica monetară.
În același timp, ieftinirea materiilor prime a încetinit ritmul de creștere al mai multor economii din lumea emergentă.
Unde durerea este mai mare
Aceste trenduri semnalează că în aceste state piețele datoriilor, ajunse la dimensiuni fără precedent, vor începe să se „destrame“.
Durerea provocată de retragerile de capital depășește sfera piețelor financiare și este simțită în economiile reale ale țărilor vulnerabile și de un număr tot mai mare de companii din lumea emergentă care sunt forțate să intre în incapacitate de plată.
„Anumite părți ale lumii par foarte vulnerabile. Țări precum Brazilia, Rusia, Columbia și Malaezia, care se bazează masiv pe exporturile de materii prime, vor fi lovite și mai violent, în timp ce țările care s-au împrumutat excesiv precum Tailanda, China și Turcia par, de asemenea, riscante“, apreciază Maarten-Jan Bakkum, analist la ING.
Analiștii de la CNN au explicat că ascensiunea rapidă a dolarului, cea mai puternică din ultimii 40 de ani, este dureroasă pentru multe economii, dar în special pentru cele emergente.
Investitorii au mizat doar 16 miliarde de dolari în acțiunile și obligațiunile de pe piețele emergente în martie, în timp ce media de după 2010 este de 22 de miliarde de dolari pe lună, potrivit datelor Institutului pentru Finanțe Internaționale. În ultimele 12 luni, dolarul s-a apreciat cu 60% față de rubla rusească, cu 43% în raport cu realul brazilian și cu 19% față de lira turcească. Aprecierea medie în raport cu monedele celor mai multe economii emergente este de 8%. Creșterea dolarului este dureroasă pentru țările și companiile care au datorii denominate în americană deoarece rambursarea devine mai scumpă.
Turcia, Mexic și Indonezia au peste 20% din datoriile guvernului denominate în monedă diferită de cea națională. Pentru companiile listate, datoriile mai scumpe se traduc prin profituri mai mici și scăderea valorii capitalizării.
Datoriile totale ale lumii emergente au crescut la 49.000 miliarde dolari la sfârșitul anului 2013, reprezentând 47% din creșterea datoriei globale începând cu 2007, potrivit unui studiu al McKinsey. Avansul este două ori mai rapid decât cel din perioada 2000-2007.
Cu unele dintre cele mai mari ieșiri de capital se confruntă țări care au acumulat cel mai rapid datorii. Spre exemplu, datoria Coreei de Sud, ca procent din PIB, a explodat cu 45 de puncte procentuale între 2007 și 2013. La China, Malaezia, Tailanda și Taiwan creșterea a fost de 83, 49, 43 și 16 puncte procentuale.
0 comments :
Trimiteți un comentariu