„Știți cumva vreo companie care vrea să se listeze la noi, la New York Stock Exchange?“ Unul dintre angajații NYSE care a condus grupul de vizitatori din România nu mai contenea să ne întrebe ce companie românească ar putea veni pe bursa americană.La 2.500 de companii listate, din care 500 sunt străine, cu o valoare de 20.000 miliarde de dolari, și rulaje zilnice cu acțiuni ce ating 76 miliarde de dolari, cam jumătate din PIB-ul României, NYSE nu pierde nicio ocazie de a se vinde.
New Yorkul este un loc unde aproape toată lumea a venit de undeva, cândva pentru a se îmbogăți sau pentru a începe o viață nouă. E centrul financiar al lumii, locul unde ești considerat mic dacă pe bursă nu valorezi mai mult de 2 miliarde de dolari.
În „Marele măr“, totul se măsoară în superlative: de la taurul („bull“) fără urs („bear“) de pe Wall Street la înălțimea zgârie-norilor (unii ridicați în urmă cu aproape un secol), la zahărul din hot dogi, la discrepanța dintre vitrinele luxoase ale magazinelor de pe Madison Avenue, la tarabele înghesuite din China Town, la diferența de decibeli dintre huruitul vagoanelor vechi ale trenurilor de metrou și „alunecarea“ silențioasă a limuzinelor negre ce culeg turiștii din fața hotelurilor.
În scurta vizită pe care am făcut-o pe Wall Street, artera unde la numărul 11 își are sediul bursa din New York, NYSE, două lucruri m-au impresionat. Faptul că NYSE nu pierde nicio ocazie de a se vinde, iar angajații săi folosesc orice prilej să își promoveze compania. Dar ce firmă românească s-ar putea califica pentru o listare la NYSE, bursă unde una dintre condițiile necesare listării este ca prețul acțiunii să fie mai mare de un dolar? Petrom și Fondul Proprietatea, două dintre cele mai valoroase companii listate la bursa din București, nu s-ar califica pentru listare la NYSE, având în vedere că după criteriile NYSE acțiunile SNP și FP ar fi considerate „penny stocks“. Dacă acțiunea unei companii listate scade sub valoarea de un dolar, sau în termeni anglo-saxoni „breaks the buck“, este scoasă de la tranzacționare.
Al doilea lucru izbitor este motivul pentru care americanii de la NYSE sunt singurii care au păstrat ringul bursier unde se fac circa 10% din tranzacțiile cu acțiuni.
Când intri pe ringul bursier al NYSE, vezi brokeri purtând veste albastre sau negre aproape lipiți și de câte patru ecrane de tranzacționare de unde execută ordinele clienților. Motivul nu este atât nostalgia trecutului într-un prezent dominat de algoritmi și de roboți de tranzacționare, cât mai ales nevoia de a veni cu ceva în plus față de competiție. Iar competiția le suflă puternic în ceafă, pentru că la doar câteva minute distanță se află sediul NASDAQ OMX, a doua bursă americană ca mărime, cu o capitalizare de 7.000 miliarde de dolari, unde se tranzacționează acțiunile Apple, Google și ale celorlați titani ai Internetului.
„Vrem să fim 90% eBay și 10% Sotheby’s“, spune angajatul NYSE atunci când explică motivul pentru care a fost menținut ringul bursier. Mai exact, cele 10% în stilul casei de licitație Sotheby’s aduc o amprentă umană tranzacțiilor cu acțiuni, pe care marile fonduri de investiții încă o caută.
Nu departe de sediul NYSE este amplasată celebra statuie a taurului, care reprezintă „bull market“ – o piață în continuă creștere. Probabil este a doua cea mai fotografiată statuie din New York, după cea a Libertății. Statuia a fost inspirată de prăbușirea bursei din anul 1987, însă toți cei care au investesc în acțiuni știu că pe burse nu există „taur“ fără „urs“ (n.red. termenul de „bear“ denumește o piață în scădere). Spre comparație, germanii din Frankfurt au în fața sediului vechi al Deutsche Boerse două statui: și taurul și ursul, redând astfel o imagine mai realistă a piețelor de acțiuni. Însă pentru americani, bursa trebuie să fie doar „bull“.
Tot în centrul New York-ului, însă la câțiva zeci de kilometri distanță, pe Madison Avenue, la etajul 12 al hotelului The Palace, s-a derulat timp de două zile (pe 30 și 31 martie) cel mai mare desant românesc pe tărâm american – Romania Investor Days. Mai multe companii românești, printre care „perlele energetice“ – Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, s-au întâlnit cu reprezentanți ai fondurilor de investiții americane, pentru a le convinge să investească în acțiunile lor. Înainte de a intra la o întâlnire cu reprezentanții unor fonduri americane, managerul unei companii românești îmi spune:
„Americanii au fonduri dedicate companiilor de tip small-cap (n.red companii mici) unde capitalizarea minimă este de 2 miliarde de dolari pentru ca o companie să fie considerată investibilă. Nu multe companii românești s-ar califica pentru acest prag“.
Trei companii românești au pe bursă o capitalizare mai mare de 2 miliarde de dolari:
Petrom
,
Romgaz
și
Fondul Proprietatea
. Și poate în viitor
BRD
și
Banca Transilvania
, acum cu o valoare de piață de 1,5 mld. dolari, respectiv și 1,3 mld.dolari.
„Suntem aici (n.red la Romania Investor Days) pentru că România este interesantă. Avem o singură investiție pe bursa de la București, o companie de stat“, a spus managerul unui fond de investiții al Invesco, companie cu active în administrare de 780 miliarde de dolari.
De companiile românești s-au interesat și au fost prezenți la eveniment și managerii de la Wellington Management, companie americană cu active de 904 miliarde de dolari.
Un obstacol în calea investițiilor acestor coloși de pe Wall Street pe bursa de la București este lichiditatea scăzută. Rulajele cu acțiuni depășesc doar în zilele bune pragul de 10 milioane de dolari pe bursa de la București, din care jumătate ar fi tranzacțiile cu acțiunile FP.
Deși România nu are nici companie listată pe bursa de la New York, arta românească, grație lui Constantin Brâncuși, a reușit să stea în aceeași încăpere cu marii artiști. La etajul al cincilea al Muzeului de Artă Modernă -MoMA sunt expuse mai multe lucrări ale lui sculptorului Constantin Brâncuși. Piesa de rezistență este sculptura Domnișoara Pogany, versiunea I din 1913, aflată în proximitatea unor tablouri celebre ale lui Salvador Dali sau Van Gogh.
0 comments :
Trimiteți un comentariu