Piețele financiare germane se reechilibrează violent și riscă să zdruncine încrederea în economie, motorul de creștere al Europei

Prețurile obligațiunilor germane, active financiare considerate a fi dintre cele mai stabile, par să fi scăpat de sub control, bursa de la Frankfurt a scăzut cu 10% de la înălțimile atinse în aprilie, iar cele mai mari bănci nemțești sunt retrogradate din cauza problemelor de capital, cu Deutsche Bank la trei pași de neonorabila categorie „junk“.

Unul dintre cele mai puternice motoare ale revenirii economiei germane din ultimele trimestre au fost cheltuielile populației, care depind în mare măsură de încrederea în economie. De asemenea, investițiile companiilor depind și ele de încrederea în economie. Dacă turbulențele de pe piețele financiare și din sectorul bancar se acutizează sau contaminează alte sectoare, încrederea va ceda, iar nemții nu vor mai cheltui atât de mult. Companiile vor amâna investițiile. Economia se va bloca și odată cu ea se vor risipi o bună parte din speranțele de creștere ale Europei.

Cu o pondere de 20% atât în exporturi cât și în importuri, Germania este cel mai important partener comercial al României. De asemenea, Germania ocupă locul trei în clasamentul surselor de investiții directe străine în România. Semnalele de alarmă de pe piețele germane nu sunt singurele. Acestea sunt doar cele care s-au activat cel mai recent.

Yieldurile urcă. Să fi scă­pat băncile centrale piețele de sub control?

Randamentele obligațiunilor germane cu scadența la 10 ani au atins ieri nivelul de 1% - un prag psihologic important - pentru prima dată din septembrie 2014, după ce lunile trecute au ajuns și la 0,05%, la un pas de teritoriul negativ, din cauza suprae­valu­ă­rii și a pariurilor în exces pe puterea de cum­părare de obligațiuni a BCE. Yieldurile evo­luează invers față de prețuri, iar creșterea lor arată o descărcare masivă de „bunduri“ ger­mane de pe piață. Investitorii scapă de datoriile germane pentru a investi în active mai riscante dar care oferă profit mai mare în condițiile în care perspectivele economice ale zonei euro se îmbu­nă­tățesc. Săptămâna trecută a fost cea mai proastă pentru dato­riile germane din ultimii 17 ani. Datele statis­tice arată că economia uniunii mone­tare a evitat deflația. În siajul obligațiunilor ger­ma­ne cresc și randa­mentele obliga­țiunilor altor țări europene.

Tot ieri, obligațiunile elvețiene au revenit din teritoriul negativ. Tre­zo­re­ria elvețiană a vândut obliga­țiuni pe zece ani de 250 milioane franci la un ran­da­ment de 0,25% și a reușit să atragă cerere puter­nică. În urmă cu doar do­uă luni Elveția devenise prima țară din lume cu yiel­duri negative la obligațiunile cu scadența la 10 ani.

Creșterea puternică a randamentelor pare ciudată având în vedere că scopul programului de ajustare cantitativă, de achiziții masive de active, lansat de BCE este reducerea costurilor de finanțare și a dobânzilor.

Odată cu scăderea obligațiunilor germane s-au dus în jos și acțiunile companiilor nemțești, după ce în aprilie au marcat maximul istoric. Corelația dintre bonduri și acțiuni este la maximul ultimului an și jumătate, explică Bloomberg. Indicele DAX al bursei de la Frankfurt a încheiat săptămâna trecută la minimul ultimelor treiu luni. Acestea sunt vești cât se poate de rele pentru legendarii exportatori nemți ca BMW și Daimler. Acțiunile acestor produ­cători auto au pierdut 10% din valoare din martie. Ei sunt afectați întrucâtva și de revenirea euro. Ieri, DAX a înregistrat o revenire ușoară.

„Este destul de dificil să ignori prăbușirea bon­du­rilor germane. Piețele cer perfecțiune. Aproape că poți considera situația ca una de genul de la «ieri erou, azi nimic»“, a afirmat Michael Kapler, analist la Mittelbran­denburgische Sparkasse.

Printre factorii care au dus la explozia yieldurilor analiștii menționează îngrijorări privind chiar lipsa de obligațiuni germane de pe piață (o piață nelichidă, în care cererea este mai mare decât emisiunile noi), ceea ce creează deficiențe structurale, și teama de retragerea timpurie de către BCE a programului de achiziții de active.

Ceva este putred în sistemul bancar

Agenția de rating Standard & Poor's a retrogradat ieri calificativul Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, la „BBB“, și perspectiva ratingului Commerzbank la „negativă“ considerând că sprijinul guver­namental pentru aceste instituții finan­ciare este incert. Odată cu băncile germane, S&P; a retrogradat și câteva bănci britanice.

Deutsche Bank se chinuie să-și spele imaginea pătată de diferite fapte ilegale. Directorii executivi Anshu Jain și Juergen Fitschen au demisionat săptămâna trecută, notează Financial Times. Marți, sediul de la Frankfurt a fost percheziționat de procurorii germani care căutau dovezi despre tranzacții frauduloase cu activele clienților. Deutsche Bank se confruntă cu o profitabilitate redusă și cu un model de afaceri neadaptat condițiilor actuale.

Pe lângă problemele marilor bănci, cele ale băncilor regionale, deținute de autoritățile locale, sunt și mai grave.

Costul muncii a crescut abrupt și erodează competitivitatea companiilor

Costurile muncii din Germania au crescut accentuat în primul trimestru și a început să afecteze marjele de profit ale companiilor. Șefii companiilor se tem că dacă trendul continuă, vor pierde din competitivitate pe piețele internaționale, scrie The Wall Street Journal. Costul unei ore de lucru s-a majorat cu 1,1% în primul trimestru și cu 3,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta este cea mai mare creștere anuală âncepând cu primul tri­mestru din 2013.

„Vremurile creșterilor ultramici ale salariilor s-au dus“, iar cea mai mare economie europeană ar putea să plătească scump în câțiva ani, crede Joerg Kraemer, economist-șef la Commerzbank.

Reformele cuprinzătoare implementate în anii 2000 pe piața muncii au transformat Germania din „omul bolnav“ al Europei într-un stat model. Germania are acum cel mai redus șomaj din Europa, iar creșterea lentă a salariilor cuplată cu programul flexibil de lucru au ajutat economia să iasă rapid din recesiunea din 2009. Aceste evoluții au încurajat marile sindicate să ceară salarii mai mari în pofida ratelor foarte reduse ale inflației. Sindicatele și-au întărit cererile cu greve și proteste de amploare care au perturbat afacerile și comerțul în ultimele luni. Luni, poștașii au început o grevă deschisă după șase runde de discuții legate de salarii care s-au încheiat fără rezultate. Salariile brute din primul trimes­tru sunt cu aproape 3% mai mari decât în urmă cu un an. Prețurile au rămas la fel.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru