
După șase luni de conflict între guvernul de la Atena și țările creditoare, grecii și-au accelerat retragerile de capital din bănci până la punctul în care sistemul bancar a paralizat și a fost închis, în luna iunie, iar guvernul a restricționat ieșirile de capital, atât pe cele din bănci, cât și din țară. Deși băncile s-au redeschis și controalele de capital s-au mai relaxat, companiile mici, care reprezintă aproximativ 75% în ceea ce privește numărul locurilor de muncă din sectorul privat, duc lipsă acută de creditare.
Noul acord de bailout încheiat de fostul premier grec Alexis Tsipras cu creditorii include recapitalizarea băncilor. Totuși, din interviurile avute cu unii din executivii de top din sector, cât și cu investitori internaționali, reiese că aceasta nu va fi suficientă pentru repornirea creditării.
Necesitățile băncilor vor fi cunoscute odată cu finalizarea revizuirii calității activelor, acum în derulare, și testelor de stres, cel mai probabil până la sfârșitul lunii octombrie.
Totuși, convingerea investitorilor privați să-și aducă banii în băncile grecești va reprezenta un test major al încrederii.
Cel mai mare impediment nu este reprezentat de depozitele pierdute, acoperite de ELA, și nici de prețurile extrem de scăzute ale acțiunilor băncilor, ci de creditele care ar putea deveni neperformante.
Potrivit estimărilor, băncile grecești au avut o expunere de peste 100 miliarde de euro la astfel de credite în prima jumătate a acestui an, aproximativ 40,8% din volumul total al creditelor.
Una dintre opțiuni ar fi crearea unei „bad bank“. Deși va pune în pericol și mai multe fonduri din partea contribuabililor, aceasta ar putea reprezenta cea mai bună opțiune a Greciei pentru a atrage investitori internaționali și a reporni creditarea.
0 comments :
Trimiteți un comentariu