Tot mai multe personalități sunt atrase de farmecul aparte al satelor vechi din Transilvania. "Este o imagine idilică, ruptă dintr-un colț de lume uitat de timp"

Fermecați de frumusețea satelor tradiționale din Transilvania și de atmosfera rustică, mulți turiști devin cumpărători de locuințe, scrie Hugo Cox, citat de FT Weekend.

Apusul inedit de pe strada principală din Viscri, unul dintre sutele de sate vechi împrăștiate la poalele îndepărtate ale “Alpilor Transilvaniei” este caracteristic oricărei zile obișnuite de aici.

"Un convoi de vaci, capre și gâște se plimbă nesupravegheate, coborând dealurile pentru a înopta la una dintre fermele satului. Este o imagine idilică, ruptă dintr-un colț de lume uitat de timp, unde încă se strânge fânul cu coasa, iar văile îndepărtate sunt încărcate cu flori sălbatice deasupra cărora zboară specii rare de păsări", scrie FT.

Imaginea vieții rustice de aici a atras mai mulți turiști, printre care și Prințul Charles al Marii Britanii. Impresionat de practicile tradiționale de aici, precum plimbările cu căruța trasă de cai, încă la modă, dar și pasionat de conservarea valorilor locale, Prințul Charles a devenit un jucător important pentru turismul Transilvaniei.

Din punct de vedere economic, Transilvania este bogată în resurse naturale, în special lignit, minereu de fier

,

plumb

,

mangan

,

aur

,

cupru

, gaze naturale,

sare

și

sulf

. Ca industrie, Transilvania deține centre majore de procesare a

fierului

și

oțelului

, cât și complexe industriale chimice și

textile

. Printre ocupațiile importante se numără creșterea de animale,

agricultura

, producția viticolă și de

fructe, potrivit Wikipedia.

Satele din Transilvania au fost locuite inițial de către coloniști precum sași și secui ajunși aici în urmă cu peste 800 de ani, atunci când regele Ungariei de la acea vreme i-a invitat să păzească frontierele țării de turcii otomani, dându-le la schimb terenuri fertile și dreptul de a se auto-guverna.

Majoritatea satelor erau organizate în jurul unei biserici fortificate, aflate în stadiul inițial de arhitectură, până la sfârșitul anilor 1980 când, ulterior, în regimul comunist din timpul lui Nicolae Ceaușescu, au fost demolate multe biserici și clădiri, prin directivele date de conducător până la încheierea regimului său, în 1989.

La începutul anilor 1990, în contextul politicii de repatriere a populațiilor etnice de peste graniță, guvernul Germaniei i-a invitat pe sașii din România să migreze spre Germania, acolo unde li se ofereau locuințe și bani.

Exodul care a urmat a lăsat sute de case abandonate, prin urmare disponibile. Familiile de români și cele de rromi le-au reocupat, în timp ce altele au rămas goale.

Dezvoltarea ulterioară care a îndreptat România spre aderarea din 2007 la Uniunea Europeană și spre redresare economică începând cu anul 2013, după o perioada îndelungată de criză, au influențat pozitiv și peisajul turistic al zonei. “Problema este că mulți localnici asociază casele tradiționale cu sărăcia”, a spus Contele Tibor Kalnoky, un ecologist originar din Transilvania

Localnicii preferă să își construiască case mari, care imită arhitectura din Franța și Spania, țări în care mulți români lucrează sezonier, după cum a spus Brian Curran, project manager al Global Heritage Fund, o asociație care derulează o serie de proiecte privind conservarea satelor tradiționale.

Alternativ, localnicii din această zonă își renovează casele, ținând prea puțin cont de arhitectura tradițională locală, adaptând noi material precum geamurile din termopan sau plăcile moderne pentru învelirea acoperișului. În unele cazuri dărâmă casele și le reconstruiesc de la temelii.

Stimulată de interesul Prințului Charles care a început să viziteze această zonă încă din 1998, o campanie națională de publicitate a început de curând să prindă formă.

În noiembrie, BCR a început să ofere împrumuturi speciale pentru proprietarii de case tradiționale care vor să facă renovări. În iunie, fiind patronal unei fundații de caritate, prințul Charles și-a lansat propria fundație în România, care se focalizează pe educație, conservarea patrimoniului și pe dezvoltarea durabilă.

Satele din județele Mureș și Brașov sunt tranzitate anual de mii de turiști veniți din țări precum Franța, Anglia, Austria, Italia, Germania sau Polonia, care lasă localni­cilor într-un sejur de trei zile aproxi­ma­tiv 700 de lei pe cazare, plimbări cu căruța sau produse fabricate în gospodăriile autohtone, potrivit estimărilor ZF.

Dintre turiștii străini, francezii vin de obicei în familii, iar germanii, aus­triecii și elvețienii vin în grupuri mai mari, de până la 16 persoane. În gru­puri mai mici tranzitează satele transilvănene și polonezii sau austriecii.

În ceea ce privește prețul unei case tradiționale din Transilvania, acesta este mai mic chiar și decât cel pe care l-ar plăti un londonez pentru a-și renova bucătăria, potrivit lui Hemmerth, un agent local de turism, care spune că este posibil să găsești o casă în paragină cu două camere la mai puțin de 5.000 de euro.

În Richiș, Transilvania, există peste 34 de case scoase la vânzare în prezent la prețuri între 27.500 și 60.000 de euro. Opt dintre ele au fost cumpărate în ultima lună de către clienți din Europa.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Greta Bogdan