„Costurile pe care le presupun acum imigranții sunt mici în comparație cu beneficiile pe care aceștia le vor aduce statelor.” Europa se confruntă cu cel mai puternic val de imigranți de după cel de-al Doilea Război Mondial, iar politicienii ei sunt obligați să reacționeze. Care este adevărata provocare cu care aceștia trebuie să se confrunte? Cum va schimba valul de refugiați viața în Europa și cine ar avea de câștigat pe termen lung?La aceste întrebări răspunde Arup Banerji, șeful departamentului de practici globale pentru protecție socială și piața muncii al Băncii Mondiale.El a revenit în București după o absență de zece ani pentru a discuta cu autoritățile române despre proiectele BM în România. Înainte de a pleca la Washington, a vorbit într-un interviu acordat ZF despre actuala problemă de care se „lovește” Europa. „Cred că există două mari probleme cu care toate statele se confruntă, dar pe care nu vor să le accepte. Prima ar fi populațiile minoritare și integrarea lor în forța de muncă și în economia țării gazdă. Iar a doua, la fel de dificilă dacă o privim din perspectivă politică, ar fi migrația”, spune Arup Banerji.
Războiul, violențele și persecuțiile au forțat în fiecare zi a anului trecut circa 42.500 de copii, femei și bărbați să-și părăsească casele în căutarea unui loc mai sigur. Pentru prima dată după trei decenii, Afganistanul a fost surclasat în clasamentul „celor mai mari surse de imigranți din lume”, astăzi unu din patru refugiați fiind de origine siriană, potrivit datelor ONU.
În contextul în care tensiunile din Africa și din Orientul Mijlociu nu par să se apropie de final, numărul persoanelor refugiate continuă să crească, iar principalele destinații spre care se îndreaptă sunt Germania, Suedia și Austria, potrivit unui raport al OCDE.
Consiliului UE a decis săptămâna trecută implementarea cotelor unice obligatorii de imigranți pe care urmează să-I găzduiască, alimentând astfel dezbaterile și nemulțumirile de la nivel european. Schema de împărțire al celui mai mare val de refugiați, cu care se confruntă Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial și până în prezent, prevede, potrivit deciziilor Comisiei și ale executivului european, ca împărțirea celor 120.000 de imigranți pe continent să se facă în două etape.
Deși câteva state est-europene își păstrează încă poziția de respingere a imigranților, Arup Banerji crede că aceștia nu reprezintă totuși o problemă nouă pentru Europa. “Cred că episodul acesta cu refugiații scoate multe probleme la suprafață. Imigrararea a existat mereu, dar acum când totul este public lucrurile se gestionează mai greu. Când știai că primești 1.000-2.000 de refugiați pe parcursul a doi ani, nu erai nevoit să organizezi dezbateri publice pentru că prezența lor nu era atât de evidentă pentru populația țării tale. Acum, când ocupă străzile în număr mare, iar oamenii văd, e nevoie de reacții.”
Robert Fico, premierul Slovaciei, a anunțat după votul din Consiliul JAI că nu va aplica planul UE privind distribuirea refugiaților conform cotelor obligatorii. “Cât timp voi fi prim-ministru, cotele obligatorii nu vor fi implementate pe teritoriul slovac.” Președinția luxemburgheză a informat că Cehia, la rândul său, va contesta la Curtea Europeană de Justiție decizia de distribuire a imigranților, iar vocile liderilor ungari și croați condamnă deciziile cancelarului german Angela Merkel acuzând-o de „imperialism moral” și de o politică creatoare de haos. Deși vicepremierul Gabriel Oprea a votat împotriva cotelor obligatorii, președintele Klaus Iohannis a anunțat ulterior, la o conferință de presă, că România va primi 2.475 de refugiați pe parcursul unui an, precizând totodată că „problema poate fi gestionată ușor în România” și „că este bine să ne arătăm solidaritatea cu celelalte state membre.”
În contextul unei Românii îmbătrânite și cu o forță de muncă în scădere, reprezentantul Băncii Mondiale a explicat de ce imigranții ar trebui primiți și adaptați în special de societățile afectate de un declin demografic, unde forța de muncă trebuie reîmprospătată. “În unele țări refugiații sunt primiți cu brațele deschise, dar nu neapărat datorită simpatiei, ci pentru că liderii acestor state văd beneficiile pe termen lung pe care aceștia le vor aduce. Realizează că va fi greu să-i integreze la început, dar sunt conștienți că odată cu ei vor veni noi generații, cu energie proaspătă. Copiii lor vor învăța limba, se vor adapta și vor reprezenta una dintre forțele de muncă principale ale viitoarei generații. Eu sunt economist, nu sociolog, așa că nu mă pot exprima decât din punct de vedere economic. Costurile pe care le presupun acum sunt mici în comparație cu beneficiile pe care refugiații le vor aduce statelor, care nu sunt doar mari, ci imperative pentru societățile îmbătrânite.”
În prezent, dintr-o populație de 20 de milioane de persoane, România numără circa 5 milioane de pensionari și 4,5 milioane de salariați, iar un studiu realizat de firma de consultanță în management Roland Berger Strategy Consultants nu anunță nicio îmbunătățire pentru viitor. Dimpotrivă, în 2030, România se va regăsi în topul celor mai „bătrâne“ 15 țări din lume din punctul de vedere al vârstei mediane a populației.
„În general, contribuția imigranților la economie ajunge să fie mult mai mare în timp, comparativ cu efortul pe care îl face statul respectiv ca să îi primească. Ei sunt cei care reușesc mereu să crească PIB-ul unei țări pe termen lung, iar acesta este unul dintre aspectele foarte importante. Ceea ce vreau să spun este că integrarea populațiilor minoritare nu trebuie gândită ca o chestiune care ține de dezirabilitate. Ci trebuie tratată pur economic, adică dacă nu procedăm așa, atunci ce altă opțiune ne rămâne? Germania este unul dintre statele care a reuțit să integreze cu succes o minoritate și să câștige de pe urma ei. Astfel, deși turcii veneau cu o cultură complet diferită, cu o cu totul altă limbă, munceau totuși foarte mult. Acesta e unul dintre motivele pentru care nemții au reușit să-și păstreze activitatea economică și demografică. ?i, de fapt, cam în asta constă adevărata provocare - nu în încercarea statelor de a integra refugiații, ci mai degrabă în a explica ce altă soluție le rămâne.”
0 comments :
Trimiteți un comentariu