Cinci probleme majore ce pot deveni un „pat al lui Procust” pentru viitorul premier

Știrea a fost publicată marți, 10 noiembrie 2015, 21:28 în categoria

Cinci probleme majore ce pot deveni un „pat al lui Procust” pentru viitorul premier În fața viitorului premier se ridică cinci probleme majore.

1.  Ce se întâmplă cu taxele

Prima dintre problemele ce le ridică instalarea unui nou guvern în actuala conjunctură este: cum vor arăta viitoarele taxe?

Guvernul Ponta a redus TVA la alimente de la 24% la 9%. A redus CAS la angajator cu cinci puncte. Alte reduceri de taxe sunt prevăzute pentru viitor. Reducerea TVA de la 24% la 20%, la nivel general, ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016. A existat multă reținere față de această măsură care, în opinia unor economiști, va avea o influență puternică asupra veniturilor (TVA este principala sursă de venit fiscal la buget), punând în discuție țintele de deficit bugetar (înainte de decizia reducerii taxelor țintele de deficit erau 1,2% din PIB deficit bugetar și 1% din PIB deficit structural în 2016). Decizia de reducere a taxelor a fost însă asumată politic, cu riscul acceptat de împingere a deficitului bugetar până la limita maxim admisă de 3% din PIB. Întrebarea este acum dacă noul guvern își va asuma acest pariu care nu este dinainte câștigător.

2.  Ce se întâmplă cu salariile

Concomitent cu reducerea taxelor, guvernul a început și o campanie de majorare de salariilor bugetarilor la un nivel care i-a pus în gardă pe economiști. Au fost majorare salariile medicilor cu 25%, ale profesorilor cu același procent. Și alte categorii printre care, la loc de frunte, se află demnitarii au primit salarii mărite. Însă noi majorări erau așteptate în urma intrării în vigoare, începând cu 2016, a unei noi legi a salarizării bugetarilor. Aici se adaugă deja cele câteva majorări ale salariului minim pe economie ce urma să continue și în 2016. Deja anvelopa salarială a bugetarilor a sărit de 7% din PIB (un nivel maxim convenit în vremea în care România avea un acord cu FMI).

Ce se va întâmpla de acum înainte este de o importanță majoră. Există, pe de o parte, temeri legate de depășire unui deficit bugetar acceptabil pentru o economie fragilă, chiar dacă pe creștere. Există, pe de altă parte, speranța că majorările salariale impulsionează consumul, accelerând cererea și contribuind la creșterea economică. Disputa „creștere economică prin consum” versus „creștere economică prin investiții” poate reveni în actualitate și de decizia pe care o va lua viitoarea administrație depinde și cum va arăta economia peste un an sau peste doi.

3.  Cum va arăta bugetul pe 2016

De felul în care vor fi decise cele două probleme de dinainte va depinde și felul în care va arăta bugetul pe 2016. Legea bugetului este cel mai important act normativ al unui an. Din buget se împart bani de salarii, din buget se fac investiții. Dar generozitatea unui buget de cheltuieli depinde de felul în care arată partea lui de venituri. Guvernele în fruntea cărora s-a aflat Victor Ponta a privilegiat majorările de salarii care au putut fi realizate prin sacrificarea investițiilor. 2015 va fi, cel mai probabil, cel mai prost an din ultimii 10 în privința cheltuielilor de capital (investiții din buget). Guvernul viitor trebuie să decidă ce se întâmplă cu investițiile într-o țară care nu are șosele, nu are autostrăzi, într-o țară în care viteza medie cu care ciculă trenurile de călători este de 40 de km/h. Investiții versus salarii? Guvernul trebuie să decidă.

4.  Schimbarea „nomenclaturii”

Fiecare schimbare de guvern pune problema înlocuirii unei imense garnituri de oameni numiți politic – sunt cel puțin 1.000 de poziții de vârf din ministere, prefecturi, organisme descentralizate care sunt în bătaia furtunilor politice indiferent de ce se afirmă public. Rămâne la putere „nomenclatura” PSD și vine cea a PNL? Vor rămâne lucrurile așa cum sunt?

Strada cere înnoirea clasei politice. Strada vrea schimbări. Este o imensă legitimitate în așteptările străzii, dar și mult romantism în unele dintre revendicările formulate în Agora României. Însă nimeni nu mai poate face abstracție de dorința de „resetare” a clasei politice.

5.  Subdezvoltarea

Peste toate aceste lucruri se așterne sufocant o realitate de o gravitate care afectează însuși sistemul nervos al națiunii: subdezvoltarea. Subdezvoltarea este corolarul unui trecut complicat împletit cu decizii greșite din istoria recentă. Cu jumătate din populație care trăiește în mediul rural în condiții proprii doar societății de acum 100 de ani, orice guvern viitor va duce în spate o piatră de moară ce-i va încovoia șira spinării ori de câte ori va crede că are o scăpare spre un liman.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel

0 comments :

Trimiteți un comentariu