Impozitul pe locuințele folosite ca sedii de firme va crește cu până la 2.500% de la 1 ianuarie 2016, potrivit unui studiu realizat de consultanții fiscali Dragoș Pătroi și Adrian Bența alături de expertul contabil Robert Croitoru.Conforn prevederilor noului Cod Fiscal care va intra în vigoare de la1 ianuarie, anul 2016 va fi primul din ultimii 25 de ani în care impozitarea locuințelor nu se va face în funcție de statutul proprietarului, persoană fizică sau persoană juridică, ci în funcție de destinația clădirii: rezidențială, adică folosită cu scopul de locui în ea, sau nerezidențială, adică folosită în scop economic, pentru sedii de firme sau PFA-uri, spații comerciale, cabinete etc.
Unul dintre posibilele efecte ale acestei măsuri este creștere prețurilor chiriilor. Dacă impozitul pe locuințele folosite ca sedii de firma va crește de 25 de ori, proprietarii imobilelor nu vor suporta acest cost, ci îl vor transfera chiriașului mărind prețul chiriei, conform sepecialiștilor în fiscalitate.
Cum sunt afectați de această măsură antreprenorii care au sediu firmei în locuințe, dar și ce alternative de reducere a costurilor au la dispoziție, explică pentru ZF, Valentina Saygo, expert contabil și managing partner al companiei Ask for Accounting, și consultantul fiscal Emil Duca:
1.
Ce implicații are majorarea impozitelor la locuințe pentru PFA și societăți comerciale?
Valentina Saygo:
Implicțiile sunt majore. Trăim în România și de cele mai mult ori ni s-a adevărit că normele metodologice pot schimba total aspectul unui alt act normativ și din acest motiv aș vrea să văd informațiile și structura, modul de aplicare al acestei reglementări în normele metodologice. Într-adevăr în momentul de față este pe deplin justificată grija noastră, a tuturor, referitor la aceste modificări. Sunt rezervată în a emite opinii până când instrucțiunile nu sunt prezentate în normele metodologice.
Emil Duca:
Are implicații toată această modificare numai în cazul în care sediul PFA-ului funcționează în apartamente cu destinație inițială de locuințe.
2.
Care sunt alternativele celor vizați de această creștere a impozitului?
Valentina Saygo:
Probabil va trebui analizată fiecare entitate în parte pentru a vedea care sunt alternativele. Pot fi în anumite cazuri sediile sociale la avocați. Sunt convinsă că acest aspect are alte implicații, mă refer la costuri în principal. Un sediu la avocat necesită mutarea lui sau păstrarea lui doar pentru un an de zile, iar mutarea lui implica costuri la
Oficiul Național al
Registrului Comerțului.
De asemenea cele care sunt înregistrate în scopuri de TVA, din păcate nu pot avea sediul social la avocat. O altă alternativă, care nu putem spune că ar fi mai ieftină, este mutarea sediilor sociale în imobile cu destinație de firma sau birouri, dar sunt soluții mai ridicate decat sediul social la avocat. Eu mi-aș dori totuși ca normele metodologice să reglementeze aspecte precum cele din situația următoare: într-adevăr există sediul social într-un spațiu de locuință, dar nu este un sediu de birou, proprietarului nu-i vin clienți acolo, nu-i vin furnizori, nu-i vin parteneri, nu își deduce cheltuielile cu întreținerea și cu utilitățile. Cred că este nevoie să mai așteptăm reglementări. Le recomand antreprenorilor să ia decizii abia după publicarea normelor metodologice, și după ce se face o analiză justificată și temeinică a costurilor ce implică această măsură.
Emil Duca:
Alternativa este de a funcționa într-un spațiu care are această destinație de la bun început. Practic înființarea sau desfășurarea activității în locuințe, apartamente de blocuri nu mai este atât de rentabilă pe cum era până acum, în perioada aceasta de până la 1 ianuarie 2016, când impozitul la astfel de spații era mult mai mic decât impozitul achitat de cei care aveau spații de birouri. Atunci în mod evident, teoretic singura soluție ar fi ca aceste sedii să rămână sedii sociale, dar activitatea să se desfășoare în spații cu destinația de birouri, sau spații de producție, după caz.
3.
Cine plătește impozitul dacă sediul social se află într-o locuință închiriată? Proprietarul sau chiriașul?
Valentina Saygo:
De regulă impozitul este plătit de proprietar, însă dacă acest impozit crește semnificativ de până la 25 de ori, clar că acest cost va fi inclus în chirie, iar chiriile vor exploda pe măsura creșterii.
Emil Duca:
Dacă sediul social se află într-o locuință închiriată impozitul îl plătește proprietarul. Numai în cazul în care acea locuință este deținută în proprietate de stat, plătește impozit chiriașul.
4.
Va exista o cerere mai mare pentru spații de birouri?
Valentina Saygo
:
Probabil că da. Este una din variantele care va micșora cheltuielile în acest sens.
Emil Duca:
În mod normal nu cred că va fi o modificare atât de radicală , singura chestiune care se întâmpla este că se produce o egalizare a impozitului plătit de cei care dețin astfel de spații. Nu se va face aceasta diferențiere care exista până acum între proprietar persoană fizică și proprietar persoană juridică, se va face impozitarea în funcție de destinație, deci indiferent dacă merge un sediu la o clădire de birouri chiria de acolo va include practic în costuri și impozitul aplicat de proprietar, comparativ cu situația în care funcționezi printr-un contract de comodat sau în locuința proprie a asociatului sau a unui dintre asociați în cazul societăților comerciale, și în care nu se plătește chirie, ci doar se va plăti impozit mai mult de către acea persoană care a pus la dispoziție spațiu pentru desfășurarea activității. Este o chestiune pur de administrare a costurilor și care nu va conduce în mod automat la mutarea sedilor din apartamentele deținute de asociați către clădirile de birouri.
5.
Vom vedea mai multe interprindere care își declară sediul în alt oraș, unde impozitul este mai mic?
Valentina Saygo:
Este destul de complicat ca microinterprinderile să își mute sediul într-un alt oraș pentru că acest lucru înseamnă că și partea fisclă va fi declarată în alt oraș, iar în momentul de față este atât de complicat să ținem legătura cu Fiscul în raza căruia avem domiciliu încât virtual este aproape imposibil. Din punct de vedere al declarării este posibil, dar practic nu este o soluție pe care o sugerez.
Emil Duca:
Declararea sediului în alt oraș nu cred că este o soluție infailibilă, din punct de vedere al activității desfășurate contează locul în care îți desfășori activitatea, mai puțin sediul social. E adevărat că sunt unele activități cum este consultanța sau altele asemănătoare în care nu ești condiționat de a-ți desfășura activitatea într-un anumit loc, și în care poți să faci această optimizare a costurilor, să te deplasezi într-o altă localitate decât cea în care muncești efectiv, dar în majoritatea situaților, dacă ai o fabrică nu poți să pleci cu fabrica sub braț, așa că firma își va desfășura în continuare activitatea și va achita impozitul pe care îl datorează pentru spațiul respectiv. Proprietarul va achita impozitul și va majora chiriile. Efectul în mod normal ar trebui să fie o majorare a chiriilor solicitate de către proprietari, în cazul în care încheie un contract cu o firma, și nu cu o persoană fizică pentru spațiul pus la dispozitie. Cam asta ar fi practic efectul: o majorarea a chiriei pe piața de închiriere din România.
Administrațile locale au făcut publice proiectele de hotărâre pentru taxele locale aplicabile în 2016.
Persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidențiale sau clădiri cu destinație mixtă au obligația să depună declarații până la data de 31 martie 2016 inclusiv.
0 comments :
Trimiteți un comentariu