Disputele continuă. Legea „dării în plată“ nu a ajuns la președinte. Acuze de informații false

Legea privind darea în plată a imobilelor este neconsti­tu­țio­nal retroactivă, aplicarea potențială la contracte deja în­che­iate făcând reglementarea „profund defectuoasă“ din punct de vedere tehnic, juridic, iar ceea ce s-ar reuși ar fi o protecție so­cială a speculatorilor imobiliari, cărora li se oferă un cadou to­tal nemeritat pe costul general al societății, spune Alexandru Reff, partener al Reff & Aso­cia­ții, societatea de avocați ca­re reprezintă Deloitte Le­gal în România.

El a arătat că actul nor­ma­tiv încalcă principii de drept elementare, de la cel care stabilește că un contract este legea părților și efectele con­tractului trebuie să se pro­ducă conform legii în vi­goare la data semnării con­trac­tului, până la principiul mai general al certitudinii în ra­porturile juridice, sau prin­cipiul neintervenției statului.

„Eu cred că în dimen­siu­nea de aplicare la contracte deja încheiate reglemen­ta­rea este profund defec­tuoa­să din punct de vedere teh­nic, juridic, și ar trebui con­tes­tată la Curtea Consti­tu­țională. Trebuie făcută o ana­liză. Eu nu sunt un ex­pert «constituționalist», dar după părerea mea se pune cu acuitate problema re­trac­tivității, problema afec­tării prin­cipiului sigu­ran­ței, certi­tu­dinii juri­dice și al forței obligatorii a con­tractului. Și principiul că le­gea care re­gle­mentează efec­tele con­trac­tului este le­gea de la da­ta semnării contractului“, ex­plică Alexandru Reff.

Comentarii vin în contextul dezbaterilor aprinse din ulti­ma perioadă pe marginea legii privind „darea în plată“ a imo­bilelor. Actul normativ a provocat critici vehemente atât din partea bancherilor comerciali, cât și de la banca centrală. Și a stârnit reacții puternice și contradictorii la nivelul întregii societăți, de la pledoarii privind caracterul social până la atenționări privind o posibilă înăsprire a condițiilor de credi­tare, implicații asupra bugetului și chiar efecte nefa­vo­ra­bile asupra creșterii economice.

Într-o altă dimensiune, cea economică, legea este defec­tu­oa­să și în ceea ce privește obiectivul asumat în mod decla­ra­tiv, ace­la de a proteja persoanele cu venituri reduse, mai spune Reff.

„Ceea ce se pare că se reușește - și sper că este nein­ten­ționat acest efect, deși există speculații și în sens contrar -  este o protecție socială a speculatorilor, a celor care au posibilități să achite împrumutul respectiv, fiind proprietarii mai multor imobile, având o serie întreagă de alte active sau alte resurse financiare în patrimoniu - și cărora li se oferă un cadou după părerea mea total nemeritat pe costul  general al societății, pentru că fără îndoială aceste costuri care vor fi absorbite de bănci vor fi într-o formă sau alta transferate societății, mediului economic.“

Alexandru Reff și-a exprimat speranța că legea va fi retri­misă spre analiză și că următoarea variantă care va rezulta  va fi una mult mai bine gândită.

Zamfir despre legea dării în plată: Sistemul bancar furnizează informații false președinției

Legea care permite stingerea creanțelor bancare prin cedarea imobilului nu a ajuns la președinție, a declarat miercuri deputatul PNL Daniel Zamfir, afirmând că a fost surprins să constate, în cursul întâlnirii avute la Cotroceni, că „sistemul bancar își permite să furnizeze informații false“.

„Nu știu dacă i-am convins sau nu (pe consilierii de la Cotroceni - n. r.). (...) Nu am plecat optimist. Am aflat de la doamna consilier Ciorchine că legea nu a ajuns încă la Cotroceni. După ce o vor analiza și o vor studia vor avea loc toate discuțiile“, a declarat deputatul PNL Daniel Zamfir în urma întâlnirii avute la Palatul Cotroceni pe tema legii adoptate de Parlament care le permite cetățenilor care nu își mai pot achita creditul la bancă să își cedeze imobiliul pentru stingerea garanției.

Mediafax

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega