După experimentul european cu dobânzile negative, bancherii pregătesc terenul pentru dobânzile cu minus și în America de Nord

Dacă Europa a făcut pionierat cu dobânzile negative în efortul disperat de a readuce la viață economia, în SUA fostul președinte al Rezervei Federale Ben Bernanke și în Canada guvernatorul băncii centrale Stephen Poloz au evocat posibilitatea introducerii dobânzilor cu minus în caz de recesiune gravă.

În urmă cu doar câțiva ani aceste dobânzi negative la care se referă șefii băncilor centrale, practic taxarea depozitelor constituite de băncile comerciale la banca centrală, păreau imposibile și de domeniul fantasticului. În 2009, banca centrală a Canadei promitea că nu va coborî niciodată dobânda sub 0,25%.

Structura economiei globale s-a schimbat de atunci. Zona euro și Uniunea Europeană par prinse într-o criză eternă cu mai multe chipuri: criză economică, a datoriilor, a șomajului, a intereselor suverane sau politică. China, cea mai mare economie emergentă, fabrica lumii și cel mai mare consumator de materii prime, se reechilibrează și distorsionează sever comerțul mondial. Industria americană dă semne de recesiune, iar piețele financiare de supraîncălzire. Canada, economie dependentă de exportul de materii prime, abia a ieșit din recesiune.

Contextul în care șefii băncilor centrale din America de Nord menționează posibilitatea folosirii dobânzilor negative este unul marcat de nesiguranță.

Poloz, șeful Băncii Canadei, a spus despre folosirea dobânzilor negative că este una dintre cele patru „măsuri neconvenționale de politică monetară“ pe care le-ar putea aplica dacă țara sa s-ar confrunta cu o criză economică majoră. Celelalte măsuri ar fi indicii despre tendința dobânzilor, stimularea economiei prin quantitative easing și furnizarea de credit în sectoarele economice importante.

„Nu avem nevoie de politici neconven­ționale acum. Însă este prudent să fii pregătit pentru orice eventualitate. Sper că nu va trebui să folosim niciodată aceste măsuri“, a spus Poloz. În prezent, dobânda de referință a Băncii Canadei este de 0,5%. Bancherul s-a arătat convins că adaptarea economiei canadiene la actualul context internațional va dura vreo doi ani.

În SUA, posibilitatea introducerii dobânzilor negative a fost vehiculată de actualii oficiali ai băncii centrale. Separat, fostul președite al Fed, Bernanke, mentorul actualului șef al băncii centrale Janet Yellen, a menționat posibilitatea ca banca centrală să recurgă la coborârea dobânzilor sub zero pentru prima dată în istorie într-un interviu acordat revistei Politico. În timp ce a doua linie de atac contra recesiunii – după reducerea dobânzilor sub zero – ar trebui să fie stimulul bugetar, spune Bernanke, stimulul ar fi o politică pe care nu ar permite-o Congresul, notează Forbes.

Experimentele europene

În Europa, BCE a împins săptămâna trecută dobânda de referință pentru depozite de la -0,2% la -0,3%. Trei dintre vecinii mai mici ai zonei euro, Danemarca, Suedia și Elveția, și-au împins și ei dobânzile mai adânc în teritoriul negativ ca răspuns la acțiunea BCE, ceea ce deschide calea unor rezultate neobișnuite cu ramificații pentru afacerile mari, pentru consumatori și tot ce este prins între, scrie The Wall Street Journal. Aceste trei țări pot da indicii despre ce se poate întâmpla în zona euro și în alte părți dacă dobânzile negative prind rădăcini.

Danske Bank, cea mai mare bancă din Danemarca, avertizează că dobânzile negative de acolo durează de prea mult timp și că pagubele provocate industriei financiare devin de nesuportat, scrie Bloomberg.

„Acestea erau văzute ca dobânzi de urgență care ar fi fost retrase în 2015. Dacă presiunea asupra marjelor se menține și în 2016, aceasta ar însemna ceva pentru veniturile băncilor“, a afirmat Claus Ingar Jensen, director la Danske Bank. Dobânda pentru depozite a băncii centrale este de -0,75% și a fost introdusă pentru protejarea cursului de schimb euro-coroană daneză.

Dobânzile negative costă băncile daneze „mult peste un milliard de coronae (146 milioane dolari) anul acesta“, spune Tonny Thierry Andersen, președintele asocialției bancherilor danezi.

Companiile daneze își plătesc taxele anticipat pentru a scăpa de cash. Pentru unii dobânzile negative nu sunt ceva nedorit, din contră. Mii de danezi deținători de locuințe au acum ipoteci cu dobânzi sub zero. În loc să plătească băncii principal plus dobânda în fiecare lună, acum ei plătesc principalul minus dobânda.

În Elveția, o banca a dus deja dobânzile pentru depozite sub zero. În octombrie, banca alternativă Schweiz, un creditor mărunt, a trimis înștiințări clienților cu vestea că vor fi taxați, cu 0,125%, pentru a-și păstra bancii la bancă. Publicitatea pe care și-a făcut-o astfel a permis băncii să găsească repede înlocuitori pentru clienții „speriați“. Dobânda băncii central elvețiene de referință pentru depozite este de -0,75%. Băncile comerciale mai mari au evitat până acum să taxeze conturile clienților.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru