- Un salariu minim majorat ar conduce la o creștere a salariului mediu și la o diminuare a exodului de personal calificat- Nivelul actual nu îi deshash:PGEgaHJlZj0iaHR0cDovL3d3dy5hbnRyZXByZW5vci5zdS8yMDEzLzAxL251LXZhLWZpZS1mcmljYS1hY3Rpb25hdGkuaHRtbCIgdGFyZ2V0PSJfYmxhbmsiPmN1cmFqZWF6PC9hPg==ă pe investitori, ci este mai degrabă favorabil investițiilor în regim lohn
- Salariul minim trebuie să crească pentru că este apropiat de valoarea ajutorului de șomaj.
Investitorii nu vor ocoli România și nici nu vor renunța la activitățile din țară dacă salariul minim va crește de la nivelul actual de 1.050 de lei brut la 1.200 de lei începând cu anul viitor, așa cum era programat, spun o parte dintre reprezentanții mediului local de business.
În opinia lui Florin Godean, country manager al firmei de recrutare și închiriere de forță de muncă temporară Adecco România, salariul minim (care este de 777 de lei pe lună „în mână“) trebuie să crească pentru că este destul de aproape de nivelul ajutorului de șomaj (care are o valoare minimă de 375 de lei la care se adaugă procente din salariul din ultimul an, în funcție de cotizații). Companiile au nevoie de forță de muncă suplimentară - având în vedere că în unele zone ale țării există un mare deficit de candidați -, iar acest deficit ar putea fi atenuat dacă unii oameni ar ieși din categoria „asistaților“ pentru a fi salariați.
„Este discutabil impactul creșterii salariului minim asupra investitorilor. Nu credem că aceștia vor pleca din economie sau vor ocoli România din cauza unor salarii minime mărite. Din contră, majorarea salariului minim va încuraja populația aflată în sistemul ajutoarelor sociale să își găsescă mai repede un loc de muncă. Există deja probleme foarte mari cu asigurarea necesarului de forță de muncă la multe companii. În același timp, România, chiar și cu majorarea respectivă, rămâne atractivă pentru investitori“, a spus Florin Godean de la Adecco.
De aceeași părere este și Nicu Durău, human resources & general affairs director în cadrul producătorului de aluminiu Alro Slatina și Alrum Tulcea, care sugerează că strategia economică a unei țări poate fi orientată în funcție de nivelul salariului minim.
„Nu consider că în România s-a ajuns cu salariul minim la un nivel care să îi descurajeze pe investitori (în special pe investitorii străini). Dar aș nuanța puțin: contează ce investiții ne dorim în țară. Dacă se va investi în producție tip lohn, atunci salariul minim contează în măsură mare. Lucrătorii sunt slab calificați sau chiar necalificați, iar investitorii privesc cu multă atenție nivelul salariului minim pentru că majoritatea sunt plătiți cu acest salariu. În aceeași măsură sunt preocupați de asta și micii investitori români sau cei care își propun să devină antreprenori. Lipsa de predictibilitate cu privire la cum va rula afacerea îi determină să fie foarte precauți în ce privește costurile de personal“, a spus Nicu Durău, care coordonează politicile de resurse umane pentru 2.500 de salariați la Slatina și pentru 700 la Tulcea.
În opinia lui, nu se poate oferi un răspuns în „alb sau negru“ în ceea ce privește oportunitatea de creștere a salariului minim, însă se pot analiza câteva efecte ale acestei măsuri.
„În primul rând investitorii sunt interesați de predictibilitate. În sensul că ar fi foarte util pentru ei dacă ar cunoaște un calendar de creștere a salariului minim, eventual completat cu politici de taxe pe muncă astfel încât să își poată face planuri de afaceri cu o acuratețe rezonabilă. Temerea lor este că acest salariu ar putea crește oricând prin decizii politice populiste fără argumente sau suport economic“, a mai spus Nicu Durău.
Șeful Adecco a mai precizat că problema majoră a salariului minim este reprezentată de inconsecvența guvernelor care tratează acest subiect.
„Este foarte periculos pentru piața muncii ca o astfel de măsură (de creștere) să fie anulată brusc. Există companii care cu siguranță și-au făcut bugetele pentru 2016 luând în calcul această creștere, iar acum trebuie să își revizuiască o parte foarte mare din ele“, a mai spus Godean.
El a mai spus că majorarea salariului minim pe economie nu îi va împinge pe angajatori în „zona gri“ a fiscalității muncii.
„Există exemple de bună practică din partea ITM-ului sau chiar a ANAF-ului că o legislație aplicată cu rigoare poate aduce echilibru în sistemul de impozitare. Nu credem că majorarea salariului minim va încuraja munca la negru“, a spus Godean.
O comparație a salariului minim din România cu cel din alte state din Uniunea Europeană arată cât de mare este decalajul dintre nivelul de trai al angajaților români față de cel al angajaților din Franța, Germania, Belgia, Spania sau Ungaria.
În prezent, salariul minim din România este de circa 220 de euro (penultimul loc din Uniunea Europeană, în fața Bulgariei), în timp ce în Belgia și Olanda nivelul a depășit valoarea de 1.500 de euro pe lună, Germania - care a introdus anul acesta salariul minim - se apropie de 1.500 de euro minim pe lună, iar în Spania a ajuns la circa 760 de euro pe lună.
„O creștere a salariului minim ar atrage după sine și o creștere a salariului mediu, a salariilor pentru specialiști și muncitori calificați, iar pe cale de consecință am putea spera la diminuarea exodului de forță de muncă calificată (pe termen mai lung poate chiar de revenire în țară într-o oarecare măsură). Însă pentru aceasta este nevoie ca investițiile și locurile de muncă create să fie, preferabil, în industrii de vârf, cu valoare adăugată mare, care să crească competitivitatea economiei și nu în procesare de bază, cu forța de muncă slab calificată. Un exemplu ar fi industria IT&C;, unde nimeni nu este interesat de salariul minim“, a mai spus Nicu Durău. Pentru o companiel ca Alro, mai spune el, eventuala creștere a salariului minim la 1.200 de lei în 2016 nu ar avea un impact direct, întrucât salariul minim în companie este peste această valoare, însă poate crea dificultăți în negocierile contractelor colective de muncă cu sindicatele.
Potrivit datelor Eurostat, România a beneficiat de a doua cea mai mare creștere a salariului minim în ultimul deceniu, acesta fiind, în euro, cu 176% mai mare față de nivelul din 2005, când un angajat român plătit la nivelul minim câștiga aproape 80 de euro pe lună. Spre comparație, tot în 2005, salariul minim din Franța era de aproape 1.300 de euro, deci „baza“ de la care a pornit creșterea salariului minim din Franța de acum un deceniu era de circa 16 ori mai mare decât nivelul din România.
Pe de altă parte, Vladimir Sterescu, directorul furnizorului de soluții de externalizare CGS România, spune că majorarea la 1.200 de lei ar fi mai oportună pentru anul 2017 mai degrabă decât pentru anul 2016.
„Nu cred că IMM-urile își permit să susțină o creștere atât de mare a salariului minim dintr-o dată. Pe termen lung, creșterea salariului minim este o decizie bună, pentru că banii se întorc în consum, însă creșterile mari și bruște nu sunt benefice pentru investitori. Spre exemplu, în industria noastră, unde costurile salariale reprezintă o pondere importantă, salariile au crescut atât de mult încât acum nu mai jucăm în zona de «prețuri atractive» în materie de forță de muncă“, a spus Sterescu, care conduce o companie cu 3.000 de salariați.
Guvernul Ponta lua în calcul majorarea salariului minim până la 1.200 de lei brut pe lună începând din luna ianuarie a anului 2016, însă actualul ministru al Finanțelor din guvernul condus de Dacian Cioloș, Anca Dragu, a spus că a început să facă o analiză de impact asupra creșterii salariului minim, pentru a vedea dacă aceasta va crește sau nu de anul viitor.
0 comments :
Trimiteți un comentariu