Să fie dobânzi duse și mai adânc în teritoriul negativ, să fie mai mulți bani aruncați pe piețe, sau doar cuvinte puternice? Toată lumea este nerăbdătoare să vadă ce va scoate astăzi Banca Centrală Europeană (BCE) din arsenalul sau de luptă cu deflația și anemia economică, iar așteptările sunt mari, pe măsura provocărilor, economice și financiare.De ce va decide astăzi președintele BCE Mario Draghi depinde credibilitatea instituției, după ce în decembrie italianul a dezamăgit, iar decizia poate avea ramificații asupra politicilor altor bănci centrale, cum sunt Banca Japoniei, Banca Angliei, Banca Elveției și băncile centrale ale statelor nordice.
Investitorii care au poftă de active riscante, dar cu randamente mari, vor să vadă că Draghi și alți șefi de bănci centrale sunt pregătiți să relaxeze și mai mult politicile monetare, contrând impactul asupra sentimentului pieței produs posibilitatea creșterii costurilor de finanțare în SUA, scrie Financial Times.
Cel mai controversat instrument din arsenalul BCE sunt dobânzile negative. Unii analiști spun că ele fac mai mult rău decât bine, pentru că fac viitorul incert pentru pensionari, atacă depozitele și amenință profitabilitatea băncilor, alții că sunt o schimbare necesară, care forțează banii să circule în economie.
Mulți analiști cred că astăzi BCE va duce și mai mult sub zero dobânda facilității de depozit pentru a forța creșterea prețurilor. Inflația (ținta bancii este de 2%, iar nivelul actual al inflației din zona euro este de -0,2%!) este o parte vitală a efortului de a reduce povarea grea a datoriilor economiilor europene. Datorii exagerat de mari au mai ales țările din sudul Europei, vulnerabile la o nouă criză, dar și sectorul privat din state precum Franța, Belgia și Olanda, notează The Wall Street Journal.
În termeni simpli, datoria reprezintă o frână viitoare pentru activitatea economică. Inflație înseamnă că fiecare oră de muncă sau fiecare produs vândut în viitor erodează o parte mai mare din datoria de astăzi. Prin reducerea datoriei rămân mai mulți bani pentru consum și investiții.
Inflația slabă, mai ales dacă este persistentă, înseamnă că datoriile nu sunt erodate pe măsura așteptărilor datornicilor. Aceasta înseamnă că ei vor aloca probabil mai multe resurse pentru reducerea datoriei, în dauna consumului și investițiilor. Aceasta înseamnă creștere economică mai slabă.
Astfel, inflația și creșterea economică nominală poate fi mai importantă decât creșterea reală în viitorul apropiat.
În teorie și creșterea economică reală poate fi stimulată prin mai multă creditare, dar aceasta nu se întâmplă în realitate deoarece dobânzile negative erodează profitabilitatea băncilor.
În Europa de Nord, dobânzile negative nu reduc costul creditului, deoarece băncile nu vor și adesea nici nu pot să mute costurile provocate lor de dobânzile negative asupra deponenților. Costurile creditelor ipotecare cresc deja în Elveția, cu toate că această țară are de mult timp dobânzi negative. Analiștii de la Barclays cred că s-ar putea scumpi creditarea și în Germania, Franța și Olanda.
Cu cât dobânzile negative rezistă mai mult timp, cu atât va fi mai dur efectul lor asupra profiturilor băncilor. Veniturile aduse lor de portofoliile de obligațiuni se vor reduce sau, mai rău, se pot transforma în costuri. De asemenea, costurile de finanțare pentru alcătuirea capitalului ar putea crește dacă investitorii încep să devină îngrijorați legat de neplata dividendelor sau cupoanelor.
Un efect pozitiv vizibil al dobănzilor negative este reducerea costurilor de finanțare pentru guverne. Yieldurile obligațiunilor guvernamentale spaniole și italiene cu scadența la doi ani sunt sub zero. Ale Germaniei sunt mult mai jos.
Europa, cu multele ei probleme, este pe o poziție instabilă, iar dobânzile negative nu ajută prea mult creșterea anemică.
Comisia Europeană a avertizat Franța și Italia că au unele dintre cele mai severe dezechilibre economice din Europa și că slabiciunile din economiile lor riscă să provoace un nou val de contagiune în alte țări. Franța și Italia sunt cele mai mari economii din zona euro după Germania, potrivit Bloomberg. Cu „dezechilibre excesive“ se confruntă și Portugalia, Ungaria și Bulgaria, potrivit executivului european. Prin urmare, UE va supraveghea mai atent politicile de cheltuieli ale acestor state.
„Principalele motive de îngrijorare sunt persistența nivelurilor ridicate ale îndatorării, fie că este vorba de datorii publice, private sau externe, vulnerabilitățile sistemului financiar și/sau deteriorarea competitivității“, a afirmat vicepreședintele CE Valdis Dombrovskis.
CE atrage atenția că revenirea economică din UE este slabă atât din perspectivă istorică cât și în comparație cu economiile avansate. Comisia îl critică pe președintele francez Francois Hollande pentru că a majorat datoria țării sale, iar politicile lui nu au ajutat competitivitatea și productivitatea să crească, ceea ce ar putea afecta alte economii. Un pericol similar pentru zona euro vine și de la economia italiană, cu o datorie (raportată la PIB) mai mică doar decât cea a Greciei și o „productivitate slabă“.
0 comments :
Trimiteți un comentariu