Lui Martin Wolf nu-i plac băncile, cel puțin în forma actuală: sunt ineficiente, costisitoare și au o moralitate îndoielnică.De aceea pentru Martin Wolf, editorialist al Financial Times, faptul că tehnologia informației va perturba profund businessul financiar este o veste bună.
Tehnologia informației a perturbat industria divertismentului, industria media, retailul și, mai recent, afacerile cu cazare și de taximetrie. Va face la fel și cu lumea financiară? se întreabă Martin Wolf. Primul său răspuns este: chiar vă rog. Al doilea: bineînțeles. Așa cum a spus Bill Gates, „întotdeauna supraestimăm schimbările care se vor produce în următorii doi ani și le subestimăm pe cele care se vor produce în următorii 10. Nu vă lăsați păcăliți să nu faceți nimic“. Sfatul ar trebui ascultat de oamenii de afaceri și de politicieni.
Finanțele sunt o afacere a informației. Această industrie cheltuie o proporție mai mare din venituri pe tehnologia informației decât oricare alta. Pare predispusă la transformare din cauza tehnologiei informației. Industria financiară are trei funcții principale: plata, intermedierea dintre economisire și investiții și asigurările. Toate aceste activități folosesc intens informația. Oamenii trebuie să știe ce bani au în cont, cum le este folosită avuția și cum sunt protejați de risc.
Astăzi, băncile și companiile de asigurări sunt sufletul industriei financiare. Băncile administrează sistemele de plăți, creează cea mai mare parte a banilor din economie și sunt responsabile pentru o mare parte din intermedierea financiară, sunt creatoarele instrumentelor financiare și sunt arbitri, și jucători, pe piețe. Companiile de asigurare joacă rolul central în evaluarea și evitarea riscurilor.
De ce ar putea cineva crede că noile tehnologii ale informației, „fintech“, vor tranforma aceste afaceri? Răspunsul este, mai ales în ceea ce privește băncile, pentru că ele nu o duc prea bine acum. Băncile par ineficiente, costisitoare și adesea sunt subiectele conflictelor de interese, predispuse la comportament lipsit de etică și sunt cauzele unor crize uriașe.
Într-un discurs privind posibilitățile apariției unei revoluții financiare, Andrew Haldane de la Banca Angliei arată că, surprinzător, costul unitar al intermedierii financiare din SUA pare neschimbat de un secol. Veniturile din activități financiare cresc și scad în ton cu valoarea activelor. În plus, 10 milioane de gospodării americane încă nu au conturi bancare. La nivel mondial, băncile realizează venituri de 1.700 miliarde de dolari, 40% din total, din activități de plată. În plină eră a computerelor, aranjamentele încă pot dura ore sau chiar zile.
În ceea ce privește comportamentul, economistul John Kay spune: „părți ale sectorului financiar dau dovadă de cele mai scăzute standarde etice din orice industrie“. Plata unor amenzi imense pare să fie considerată doar un cost al afacerii. Crizele bancare de după 2007 arată cât de distrugător pentru economie poate fi acest comportament.
Noi tehnologii pot aduce schimbări aici. În primul rând, ele pot transforma plățile. O posibilitate sunt aranjamentele, procesarea, în timp real prin intermediul unor rețele de registre contabile digitale. Avantajele sunt evidente. În loc de registre centralizate, baza de date va fi distribuită într-o rețea de siteuri, fiecare deținând o copie identică. Astfel de tehnologii ar revoluționa plățile interne și internaționale.
O altă transformare ar putea veni prin creditarea „peer-to-peer“, în care platforme noi elimină intermediarii din procesul tradițional prin care depozitele sau economiile ajung la investitori. Acest tip de creditare se extinde rapid. În acest caz, principiul spune că informația computerizată poate permite celor care au bani de dat să evite serviciile, scumpe, ale bancherilor.
Optimiștii își pot imagina un viitor în care plățile, crearea banilor și intermedierea au surse separate. În acest caz, capacitatea băncilor de a crea haos s-ar diminua.
Transformarea poate veni și de la „big data“, baze uriașe de date care pot fi procesate, și extinse, foarte rapid. Acestea pot transforma calitatea creditării. Însă cel mai vizibil efect pozitiv ar fi în asigurări. Cu noi dispozitive de monitorizare, asigurătorii își pot da seama de măiestria în șofat a cuiva sau starea de sănătate a clienților lor.
0 comments :
Trimiteți un comentariu