Înainte de ’89, de pe porțile fabricii Industria Optică Română (IORB), controlată de statul român, prin Ministerul Economiei, ieșeau mii de angajați, ca la o „manifestație de 1 Mai“, fabrica fiind la acea vreme un simbol al industriei optice române.Acum însă, când ceasul indică ora 15, de pe poarta fabricii se văd ieșind doar câteva zeci de angajați, lăsând în urmă clădirile dărăpănate, cu geamuri sparte, pereți scorojiți, împrejmuite pe alocuri de un gard de sârmă ghimpată. „Înainte de Revoluție, vedeai ieșind mii de angajați de pe porțile fabricii, se vorbea de 7.800 de salariați, aveai senzația că asiști la o manifestație de 1 Mai. Era cunoscut faptul că lucrau cu cea mai bună sticlă din Europa, cu Carl Zeiss, produceau nu doar pentru armata română, ci și pentru trupele americane staționate în Europa. Acum, abia mai vezi oameni intrând pe poarta principală. A decăzut enorm. Mă mir că încă mai rezistă“, spune Florin, un pensionar de 80 de ani, care locuiește într-un bloc chiar pe aleea din fața fabricii și care a asistat de-a lungul vremii la toate schimbările prin care a trecut fabrica.
Fabrica IOR era un simbol, care a dat de altfel și numele străzii pe care se afla, aleea IOR (în prezent strada Bucovina), dar și numele parcului din Titan (actualul Alexandru Ioan Cuza, cunoscut însă tot ca parcul IOR). „Sper să apucăm să ieșim la pensie de aici, mai avem câțiva ani, doar să mai avem de muncă“, spune o angajată a fabricii.
La o plimbare prin parcul Gheorghe Pătrașcu, un parc mai mic, de lângă fabrica IOR, se observă un contrast izbitor între starea degradată a clădirilor fabricii și vilele luxoase apărute, ce acoperă mai mult de jumătate din fața acestor clădiri, în care se produceau echipamente optice pentru Europa.
La pas, dacă înconjori tot terenul IOR, apar alte câteva clădiri, ce par abandonate, având în vederea starea lor de degradare. Doar în fața porții, unde găsești lipit pe geam un program al fabricii IOR și vezi parcarea în care își lasă angajații mașinile, realizezi că de fapt aici nu este un loc cu totul abandonat. Curtea din fața porții este ceva mai bine întreținută, nu se văd buruieni ca în restul complexului. „Industria optică este un domeniu care ar fi putut să fie o forță în momentul de față, IOR și-a pierdut piața pe care o avea înainte de ’89, nu a reușit să își găsească clienți, nu a reușit să găsească formula cu care să se adapteze la noile condiții din piață. Este și un simbol al decăderii industriei de apărare de după Revoluție“, este de părere analistul economic Aurelian Dochia.
Ce se va întâmpla cu aceste clădiri, cu terenul pe care se află și care este strategia pentru dezvoltarea fabricii? „Vă comunicăm că datele solicitate nu intră în categoria informațiilor de interes public, prevăzute la art.5, al 1, din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Societatea noastră face parte din industria de apărare iar pentru informații referitoare la activitatea, portofoliul de clienți, vă puteți adresa Departamentului Industria de Apărare din cadrul Ministerului Economiei“, se arată în răspunsul transmis către ZF de către oficialii IOR. Reprezentanții Ministerului Economiei nu au răspuns la solicitarea ZF până la închiderea ediției.
Fabrica Industria Optică Română, înființată în 1936, este descrisă pe propriul site ca singura companie cu tradiție în proiectarea și realizarea de aparatură optomecanică, care produce în prezent echipamente optice militare. „De peste 70 de ani suntem specialiști în prelucrarea sticlei optice iar scopul nostru este să realizăm aparate optomecanice de calitate“, se precizează pe site.
Tot pe site apare și un istoric al fabricii ce arată că în 1941, IOR era militarizată, adică începea să producă produse pentru armată, precum binocluri, lunete, telemetre, urmând ca în 1949 să producă primele lentile de ochelari iar în 1951 să realizeze chiar primul miscroscop didactic, în timp ce 1954 producea primul aparat foto iar după 1959 s-a concentrat pe produse pentru oftalmologie dar și pe aparatura de proiecție cinematografică. În 1960, IOR produce primul microscop de laborator binocular iar apoi obiective foto, colaborând cu firme precum Fog sau Pentacon, iar mai apoi cu Leitz, Carl Zeiss sau Schneider. Dupa anii 1980, fabrica se concentrează pe optoelectronică, laser, metrologie, termoviziune cu aplicații diverse, se mai arată pe site-ul companiei.
În prezent, aici se produc echipamente militare (aparate ochire observare pentru infanterie, artilerie și pentru blindate) dar și lunete de vânătoare, binocluri și lentile de ochelari.
IOR are ca acționar majoritar statul prin Ministerul Economiei, care deține 86,69% din capital. Restul acțiunilor sunt tranzacționate pe piața de capital. Acțiunile IOR sunt listate pe sistemul alternativ de tranzacționare al bursei, fiind puțin lichide. În martie, consiliul de administrație l-a revocat pe Eugen Nicolescu din funcția de director general și l-a numit pe Dan Marius Istodor pe această poziție pe o perioadă de șase luni, arată un raport de pe bursă. La final de martie, acționarii au aprobat extinderea plafonului de creditare de la Piraues Bank pentru investiții cu 250.000 de euro, cu menținerea ipotecării actuale. Finanțarea va fi utilizată pentru achiziționarea unor utilaje moderne cu scopul eficientizării producției și înlocuirii actualelor echipamente care au o vechime de 30 de ani. Tehnologia învechită a făcut ca în 2015 compania să nu poată executa la timp o comandă de 3,5 mil. lei pentru Sistemul Național de Apărare.
Rezultatele financiare pe anul trecut nu sunt publice, însă un raport al fabricii arată o cifră de afaceri de circa 7 milioane de lei în primul semestru al anului trecut. În 2014, IOR a finalizat cu o cifră de afaceri de 12,6 milioane de lei și un profit net de 7.100 de lei, la 332 de angajați, arată datele de la Ministerul de Finanțe.
Producătorul de aparatură optică IOR SA (IORB) și-a prognozat pentru acest an venituri totale de 23,6 mil. lei (5,4 milioane de euro), în creștere cu 1,24% față de cele înregistrate anul trecut. Compania intenționează ca în 2016 să își majoreze veniturile din vânzarea produselor proprii cu 32%, la 16,3 milioane lei. Capitalizarea bursieră a companiei se ridica la 30 de milioane de lei pe 20 aprilie 2016.
0 comments :
Trimiteți un comentariu