Legea dării în plată ar putea avea un impact negativ asupra consumului, însă majorarea salariului minim de la 1 mai și faptul că 2016 este an electoral vor contribui la menținerea trendului ascendent.Consumul a crescut în primul trimestru cu aproape 20% comparativ cu aceeași perioadă din 2015, avansul fiind susținut de măsurile de relaxare fiscală precum reducerea cotei generalizate a TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie și de majorarea salariilor bugetarilor.
Evoluția pozitivă va continua și în următoarele luni, însă avansul urmează să se mai tempereze, cred jucătorii din piață.
„Cifrele INS reflectă situația din piață. Vedem creșteri pe toate segmentele mari. Sunt mai mulți bani disponibili, iar încrederea consumatorilor a crescut, astfel că există un apetit mai mare de cumpărături“, spune Iulian Stanciu, CEO al retailerului online eMag și acționar minoritar în cadrul companiei. eMag este cel mai mare jucător din online-ul local. Stanciu mai deține și retailerul de electro-IT Flanco.
În primele trei luni din an au fost pe plus toate segmentele de piață, alimentele crescând cu aproape 28%, bunurile nealimentare cu 16%, iar carburanții cu aproape 10%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Totuși, în luna martie avansul vânzărilor de bunuri alimentare s-a mai temperat ușor, după ce în ianuarie și februarie au fost înregistrate cifre record. De altfel, vânzările de bunuri alimentare au fost motorul principal al consumului încă de anul trecut.
Vânzările de mâncare au început să crească puternic începând cu luna iunie, când TVA la alimente s-a redus de la 24% la 9%. Încă de la jumătatea anului trecut cifrele privind vânzările de alimente indicau creșteri de peste 10%, chiar 20%, cifre ce aminteau de anii de boom când consumul era motorul principal al economiei.
De altfel, creșterile înregistrate de acest segment de piață au tras în sus consumul în 2015, când cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a crescut cu circa 9%. Mai mult, în 2015 consumul a fost principalul motor al economiei, după mai mulți ani în care industria, agricultura sau exporturile trăgeau după ele întregul angrenaj economic.
Creșterea vânzărilor de alimente a continuat și în primele luni din 2016 să depășească 20%, însă avansul ar putea să se tempereze în a doua perioadă a anului când baza de comparație va fi aceeași, respectiv TVA de 9%.
„Vedem creșteri puternice și în 2016, noi am reușit să avem un plus de 30% al businessului. Toate segmentele sunt pe plus, creșterea economiei în ansamblul său își spune cuvântul. Bineînțeles că au ajutat și reducerea TVA și creșterea salariului bugetarilor“, spune Radu Timiș, proprietarul procesatorului de carne Cris-Tim, unul dintre cei mai importanți jucători din piața de profil.
El mai spune că din iunie avansul s-ar putea tempera, însă creșterea salariului minim de la 1.050 la 1.250 de lei începând cu 1 mai 2016 ar putea să reprezinte un nou impuls al consumului.
„Lumea va continua să consume, nu mai au tentația de a pune banii la bancă pentru că nu mai primesc dobânzi care să îi convingă. Vom continua să vedem creșteri de două cifre.“
La rândul său Iulian Stanciu spune că în opinia sa consumul va continua să crească în acest an însă în a doua jumătate am putea vedea o temperare a avansului în contextul în care legea dării în plată ar putea să frâneze creditarea. Această situație ar urma să se reflecte asupra vânzărilor de apartamente și deci și asupra vânzărilor de bunuri de larg consum, precum electrocasnice sau mobilă.
„Totuși, fiind un an electoral, mă aștept să mai vedem măsuri de încurajare a consumului în 2016. Sper doar să fie măsuri sustenabile pe termen lung. Loc de creștere încă mai este pentru că suntem în continuare sub media UE.“
Cum se calculează cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul
Cifrele anunțate de INS privind evoluția cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul se calculează pornind de la un eșantion de 1.600 de companii – operatori economici care au ca activitate principală comerțul cu amănuntul, potrivit reprezentanților INS. Astfel, atât lanțurile de hipermarketuri, supermarketuri, magazine mici alimentare, dar și magazine de mobilă, bricolaj și
electro-IT furnizează lunar către INS cifra lor de afaceri. În eșantionul celor 1.600 de companii sunt incluse atât firme cu peste 50 de angajați, cât și firme cu mai puțini angajați. Primele rămân în permanență în eșantion, pe când cele din urmă sunt selectate prin sondaj la începutul anului și furnizează date timp de un an. Cele mai multe companii din eșantion sunt cele cu peste 50 de angajați, însă toate firmele incluse furnizează lunar cifra de afaceri totală obținută. Ulterior, INS calculează cu ajutorul unui algoritm evoluția cifrei de afaceri. Se ia în calcul cifra de afaceri deflatată, în condiții comparabile, adică se elimină influența prețurilor. Totuși, se ia în calcul expansiunea, care poate influența puternic rezultatul în contextul în care anual rețelele de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de tip discount deschid 150-250 de magazine. Datorită cifrei de afaceri de sute de milioane de euro sau chiar peste 1 mld. euro, datele anunțate de aceste rețele sunt cele care influențează cel mai puternic vânzările totale, mult mai mult decât cele comunicate de micile magazine care au avut cel mai mult de suferit în criză.
0 comments :
Trimiteți un comentariu