După ani de creștere alimentată de credit și consum, nivelul creditelor neperformante și al falimentelor este în creștere în Turcia, punând băncile sub presiune și scoțând la lumină starea fragilă a economiei reale, scrie Reuters. Situația riscă să ducă la scăderea popularității partidului AKP aflat la guvernare. Finanțarea Turciei este soluția găsită de Uniunea Europeană și de Ankara pentru rezolvarea crizei refugiaților. În primul deceniu în care s-a aflat la putere, AKP, fondat de președintele Tayyip Erdogan, și-a clădit reputația pe creșterea avuției Turciei, avansul puternic al veniturilor și construirea de noi drumuri, spitale și aeroporturi. Acum, însă, Erdogan nu va mai putea probabil să se bazeze pe prosperitatea în creștere a Turciei pentru a câștiga susținere.
Creșterea este de așteptat să se tempereze la 3,5% în acest an, a anunțat Banca Mondială săptămâna trecută, cu mult sub vârfurile de aproape două cifre de la începutul domniei AKP. O scădere puternică a sectorului turismului și turbulențele din sud-estul țării își spun la rândul lor cuvântul. Investitorii străini sunt prudenți, iar băncile sunt din ce în ce mai reticente în a da noi credite, punând sub presiune cele mai îndatorate firme. Până în acest an, 240 de companii au solicitat protecție temporară împotriva creditorilor, un nivel aproape egal cu cel înregistrat în tot anul 2015. Erdogan a creat AKP în contextul în care Turcia aluneca în criză în 2001. Partidul a câștigat din ce în ce mai multe voturi în trei alegeri parlamentare succesive în condițiile unei creșteri puternice a veniturilor, câștigând susținere din partea unei clase de industrialiști cu business-uri înfloritoare.Guvernul s-a angajat la reforme menite să crească productivitatea și investiții în industrie, însă mulți economiști spun că acestea sunt implementate prea lent.
“Declinul profiturilor companiilor arată că trebuie să luăm noi măsuri. Acesta nu poate fi pus doar pe seama unor factori circumstanțiali, ci și structurali”, a declarat recent ministrul turc de finanțe Naci Agbal.
Banca centrală, al cărei nou guvernator a fost desemnat luna trecută, ar putea resimți la rândul său presiuni în creștere. Erdogan susține de mult necesitatea unor rate ale dobânzii mai scăzute pentru impulsionarea creșterii în pofida inflației, punând pe jar piețele financiare preocupate de independența politicii monetare.
Pe lângă firmele mari, și firmele mai mici, mult timp motorul economiei Turciei, întâmpină probleme după ce guvernul a majorat salariul minim cu 30% în acest an.
Companiile din sectorul siderurgic, cât și retailerii alimentari și din domeniul tehnologiei, sunt în special amenințate, afirmă Ozlem Ozuner, CEO al Euler Hermes Turcia, citând impactul prețurilor scăzute ale materiilor prime.
Ozuner estimează că aproximativ 14.800 de companii vor intra în faliment în acest an, cu 8% mai multe decât anul trecut, cu impact asupra sistemului bancar, în condițiile în care creditele rele în creștere erodează apetitul pentru creditare necesar pentru impulsionarea creșterii într-o economie cu o rată scăzută a economisirii.
Rata medie a creditelor neperformante a urcat la 3,3% în primul trimestru, de la 2,8% cu un an în urmă, cel mai mare avans fiind înregistrat în cazul creditelor acordate companiilor mici și mijlocii, de 4,4%.
Fahrettin Yahsi, CEO al băncii Albaraka Turk, spune că se așteaptă ca medie sectorului să urce la 4,8% în acest an.
Unii bancheri și analiști cred însă că rata creditelor neperformante s-ar putea dubla.
“Apare astfel o problemă de profitabilitate pentru bănci, diminuându-le acestora apetitul pentru noi credite”, afirmă un analist bancar.
Deși nimeni nu se așteaptă la o criză puternică în sectorul financiar, analiștii spun că problemele legate de datorii vor încetini creșterea, în condițiile în care economia se bazează în mare măsură pe cererea internă din 2012.
Acțiunile turcești au înregistrat cel mai abrupt declin din ultimele cinci luni, iar obligațiunile au luat-o în jos pe fondul intensificării turbulențelor politice din țară, iar vânzările de active cu un grad mai ridicat de risc s-au accelerat, potrivit Bloomberg.
Indicele bursei de la Istanbul a pierdut 3,3%, al doilea cel mai pronunțat declin la nivel mondial, după ce un comitet parlamentar a convenit să ridice imunitatea legislatorilor acuzați de susținerea grupului separatist kurd PKK, considerat un grup terorist de către Turcia, SUA și UE.
Lira turcească a pierdut 1,4% în raport cu dolarul, până la 2,8450.
Considerând Turcia un loc sigur pentru refugiați, Uniunea Europeană a promis să acorde autorităților de la Ankara 6 miliarde de euro pentru ca acestea să poată face față celor 2,7 milioane de sirieni blocați pe teritoriu turc, potrivit The Guardian.
De asemenea, potrivit acordului UE-Turcia, turcilor le va fi mai ușor să obțină vize europene, iar UE va acorda o atenție sporită ideii ca Turcia să devină un stat membru.
0 comments :
Trimiteți un comentariu