De la umilele sale începuturi în timpul Marii Depresiuni, produsul intern brut a devenit un indicator esențial pentru guverne și bănci centrale din întreaga lume. Problema este că acesta ține din ce în ce mai greu pasul cu ritmul schimbărilor economice, scrie Bloomberg.În vremuri în care cu banii dați pe un CD cu muzică se poate cumpăra acces nelimitat timp de o lună la streaming de muzică, este din ce în ce mai dificil de estimat valoarea producției economice. Iar ca indicator agregat care ignoră, spre exemplu, efectele distribuirii veniturilor, PIB-ul a mascat inegalități în creștere care au contribuit la ascensiunea unor politicieni anti-sistem ca Donald Trump sau au alimentat tendințe care au contribuit la Brexit.
Astfel, în condițiile în care atât guvernele lumii bogate, cât și cele ale lumii emergente se străduiesc din greu să reatingă ratele de creștere și avansurile de productivitate ale deceniilor anterioare, se dorește acum găsirea urgentă a unei modalități adecvată de a măsura producția economică.
ŇPIB-ul este ușor de criticat, dar destul de greu de înlocuit“, afirmă Paul Sheard, economist-șef al S&P; Global din New York.
În eforturi de identificare a unui indicator mai adecvat s-au angajat entități din sectoare variate, reflectând scepticismul că metodele existente nu pot măsura în mod consistent nici chiar părți tradiționale ale economiei, iar PIB-ul este supus unor revizuiri atât de ample, încât nu prea este de folos în luarea unor decizii urgente de investiții.
Sentimentul este dublat de temerile că statisticienii nu măsoară ce ar trebui.
ŇFocusul exclusiv pe PIB sau creșterea PIB în multe discuții de ordin strategic esteî înșelător“, potrivit lui Olivier Blanchard, fost economist-șef al Fondului Monetar Internațional.
Revizuirile din ce în ce mai ample care riscă să trimită strategii și investitorii în direcția greșită sporesc temerile privitoare la PIB și relevanța acestuia.
Datele sunt revizuite mai des și cu marje mai mari, relevă o notă a economistului-șef al UBS Paul Donovan și analistului Sophie Constable. Acest lucru contează pentru că cifra inițială care mișcă piețele Ňeste aproape întotdeauna greșită“, se arată în notă.
În SUA, recent, președintele Fed Atlanta Dennis Lockhart s-a întrebat dacă datele oficiale care au indicat o creștere de numai 1,2% în trimestrul doi au reflectat în mod corect activitatea de pe teren.
În Japonia, o nouă analiză realizată de banca centrală a indicat faptul că economia nu s-a contractat de fapt în 2014, ci chiar a înregistrat o creștere robustă. Contradicția dintre date vine în condițiile în care banca centrală își intensifică eforturile de a obține măsurători mai exacte, cum ar fi prin lansarea propriului indice al consumului.
ŇTrebuie să reformăm statisticile economice sau riscăm să lăsăm pe dinafară o parte importantă a economiei modernă din datele statistice“, avertiza recent Charles Bean, fost strateg al băncii centrale a Marii Britanii.
Sentimentul este similar la nivel mondial. Yves Mersch, membru al boardului Băncii Centrale Europene, avertiza în februarie cu privire la impactul schimbărilor tehnologice.
Scara la care se produc aceste schimbări pune sub semnul îndoielii gradul de accuratețe cu care este măsurată activitatea de pe teren.
În plus, fenomenul de digitalizare este de-abia la început, ceea ce înseamnă că problema legată de indicatorul PIB se va acutiza.
Totuși, cu toate lipsurile, poate cea mai bună apărare a PIB-ului este că nu există niciun înlocuitor convingător.
ŇAvem acest indicator groaznic care lasă deoparte o mulțime de lucruri, aceasta este teoria, însă în practică se pare că țările cu niveluri ridicate ale PIB-ului stau bine la majoritatea capitolelor despre care oamenii spun că ar conta cu adevărat“, spune Justin Wolfers, profesor de economie la Universitatea Michigan.
ŇEste unul din acele lucruri care nu funcționează în teorie, dar sunt valabile în practică“.
0 comments :
Trimiteți un comentariu