
O ordonanță de urgență adoptată miercuri în ședință de guvern (care completează și modifică Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă) le oferă posibilitatea șomerilor care se angajează în altă localitate (la o distanță de 50 km de domiciliu) să obțină o primă de instalare care poate varia între 3.500 și 15.500 de lei pentru o perioadă de un an, în funcție de o serie de criterii. Aceasta este doar una dintre măsurile prin care guvernul vrea să crească gradul de ocupare a forței de muncă din economie cu ajutorul fondurilor europene, pachetul vizând facilități atât pentru viitorii angajați, cât și pentru angajatori.
Deficitul de forță de muncă din centrul și vestul țării, în special din fabricile de componente auto care lucrează pentru export, ridică în fața administrației o problemă nouă. În urmă cu 15-20 de ani plecarea românilor din țară a fost „o binecuvântare“ pentru că a scutit bugetul de cheltuieli sociale ca urmare a restructurării economiei. Acum, migrația externă a devnit „un blestem“ și trebuie găsite soluții. Sunt în România în medie 50.000 de locuri de muncă vacante pe trimestru, dar salariile sau distanța de posibilul job fac dificil accesul oamenilor din zonele defavorizate la acesta. Problema este, deci: este doar treaba angajatorului să-și caute forță de muncă sau și administrația trebuie să intervină? Există în prezent o legislație care oferă unele avantaje pentru inserție, dar guvernul a considerat că ele trebuie actualizate la realitățile pieței muncii.
„În momentul în care normele de aplicare sunt gata, noi, prin agențiile județene de ocupare a forței de muncă, vom începe plățile. Este vorba de două tipuri de măsuri, atât pentru viitorii angajați, cât și pentru angajatori. Există un set de măsuri de inserție și activare, cum e prima de 500 de lei pentru șomerii care se angajează pentru cel puțin 3 luni, pe care o acordăm o singură dată pentru că ne-am gândit că pot fi oameni sărmani care nu au cu ce să se îmbrace și care au nevoie de niște bani pentru a se prezenta decent la lucru. Mai există și acele subvenții de mobilitate, pentru cei care fie se duc într-o zonă defavorizată, fie pleacă de acolo, care se acordă în diverse situații și care poate fi de la 3.500 la 15.500 de lei. Și mai sunt acele subvenții pentru angajatori de 900 de lei dacă angajează absolvenți sau persoane cu dizabilități“, a explicat Valentin Ionescu, secretar de stat la Ministerul Muncii.
Pentru prima de mobilitate, adresată șomerilor care se relochează în alte zone, cel mai mic „bonus“ de instalare este de 3.500 de lei, pentru persoanele care au deja locuință de serviciu de la angajator sau care s-au relocat împreună cu soțul/soția și acesta din urmă primește prima de instalare standard de 12.500 de lei pentru un an. Cea mai mare primă de instalare, în cuantum de 15.500 de lei, se acordă persoanelor care se relochează împreună cu familia.
Potrivit lui Valentin Ionescu, aceste sume s-au stabilit în urma realizării, de către minister, a unui sondaj de opinie din care a rezultat că în astfel de condiții tinerii, în special, ar fi dispuși să-și schimbe domiciliul pentru a se angaja.
„Ne așteptăm să existe câteva mii de persoane care să apeleze la aceste prime de instalare pentru relocare. Credem că un impact mai mare îl vor avea acele prime de activare de 500 de lei și subvențiile acordate angajatorilor“, a mai spus Valentin Ionescu.
La rândul lor, angajatorii spun că măsurile din noul pachet vor ajuta companiile din vestul și centrul țării să-și rezolve din problema deficitului de personal.
„Măsura privind primele de instalare pentru relocare reglementează o realitate deja existentă pe piață. Ea vine în întâmpinarea angajatorilor din industriile care apelează la tipul acesta de recrutare pentru a-și acoperi nevoile imediate. Ceea ce până acum era o practică sporadică ar putea deveni un mod de lucru standard. Este o măsură care va ajuta atât companiile să își rezolve problemele de personal, cât și persoanele asistate social care își doresc să se integreze în câmpul muncii“, a spus Florin Godean, country manager al furnizorului de servicii privind forța de muncă Adecco România. El a mai spus că anul acesta și anul trecut Adecco a relocat peste 6.500 de persoane din toată țara. „Costurile totale lunare pe care o companie le are cu un salariat relocat sunt de aproximativ 4.000 - 4.500 lei, aceste costuri cuprinzând transportul, masa, cazarea, salariul angajatului și toate contribuțiile pe care angajatorul și angajatul le suportă“, a mai spus Florin Godean.
Potrivit datelor Ministerului Muncii, această primă de instalare se acordă în două tranșe, jumătate din suma totală fiind primită la data instalării și jumătate la finalul perioadei de 12 luni de la angajare. Cu alte cuvinte, atunci când un șomer reușește să-și găsească un loc de muncă în altă localitate, el va primi de la stat, prin intermediul agenției de ocupare a forței de muncă, o sumă de 6.250 de lei, în condiții standard în care angajatorul nu îi oferă cazare. Angajatorii avertizează însă că acordarea unei sume atât de mari dintr-o dată este periculoasă.
„Acordarea acestor bani este necesară și măsura este bună, pentru că este foarte greu să pornești o viață de la zero în zona de producție – low-cost. Ca angajator, nu poți să îi plătești mai mult pe cei care vin din alte zone ale țării deși știi că le e mai greu, pentru că nu e corect față de miile de angajați localnici. Pe de altă parte, ar trebui regândită acordarea acestor sume, pentru că dacă le dai 6.000 – 6.500 de lei o dată, eu garantez că oamenii iau banii și pleacă, fără să stea pe gânduri, sunt oameni care nu au avut în viața lor 6.500 de lei în mână“, a explicat Paul Pătrașcu, HR director Eastern Europe în cadrul producătorului japonez de componente auto Fujikura Automotive, companie cu 5.000 de angajați în România (în patru unități de producție în Cluj și în Dej și un birou de cercetare în Sibiu).
De asemenea, poate fi și demotivant ca angajații să primească, practic, echivalentul a șase salarii în avans, pentru că nu-și vor mai dori atât de mult să lucreze având deja acești bani.
În plus, este neclar ce se întâmplă în cazul în care angajatul sau angajatorul renunță la contractul de muncă după 2 luni de la angajare, de exemplu.
Paul Pătrașcu a mai precizat că Fujikura a avut 500 de angajați relocați din diferite zone ale țării care au venit pe contracte de muncă în regim temporar, timp de 3- 4 luni, însă foarte puțini au rămas și au acceptat să rămână pe termen mai lung.
„Din cei 500 de oameni aduși în misiune temporară pentru 3 - 4 luni, le-am plătit masa și cazare în regim hotelier și doar 10 au rămas în zonă, mutându-și viața cu totul în zonă. (...) Noile măsuri vin în favoarea țării, care este profund dezechilibrată: în vest nu știi cum să angajezi mai mult și vrei să recrutezi și pensionari, iar în est oamenii nu-și găsesc de lucru. Angajatorii aduc oameni din alte zone, dar pe termen scurt, cât au nevoie, iar acest lucru nu schimbă realitatea țării. Pe 3 luni pot să-mi asum astfel de costuri, dar pentru un an nu“, a mai spus Paul Pătrașcu.
Pe lângă șomeri, și tinerii cu vârste între 20 și 24 de ani care nu au nici loc de muncă și nici nu sunt în vreo formă de învățământ sunt vizați în acest pachet de măsuri pentru creșterea ocupării.
Ce impact vor avea noile măsuri asupra salariilor angajaților?
„Salariile vor continua să crească cel puțin în același ritm de până acum. Măsura privind primele de instalare rezolvă într-o oarecare măsură problemele de pe piața forței de muncă și în principiu se va adresa personalului necalificat. Să nu uităm că România are în primul rând o problemă demografică. Pe termen lung însă există posibilitatea ca în unele regiuni cu creșteri rapide ale salariului mediu net acest fenomen să se estompeze puțin“, a mai spus Florin Godean de la Adecco.
0 comments :
Trimiteți un comentariu