Trăim un 2016 de excepție, cu o creștere economică de 5%. Dar pentru a avea creșteri semnificative pe termen mediu, accentul trebuie mutat de pe consum pe investiții, susțin economiștii.Economia trăiește momente astrale. Toate prognoza de creștere economică a fost împinsă la 5% și peste pentru 2016 - cea mai mare rată de creștere din Europa. Datele INS, publicate la finele săptămânii trecute, arată că, în august, comparativ cu august 2015, salariul mediu nominal net a crescut cu 14,5%, iar indicele câștigului salarial real a fost cu 14,7% mai mare, grației inflației negative - o inflație ce va rămâne cu semnul minus până la finalul anului. Banca Națională a admis săptămâna trecută că, în ciuda creșterii accelerate a consumului, economia nu este în prag de supraîncălzire, altfel spus excesul de cerere nu produce, deocamdată, inflație.
Companiile țipă după oameni, investițiile, cu excepția celor ale statului, dau semne de dezmorțire. Statul se împrumută la costuri minime - cu nici două săptămâni în urmă Ministerul Finanțelor a atras de pe piețele financiare un miliard de euro cu o maturitate de 12 ani, la un cupon de 2,87%. Deficitele sunt sub control - deficitul bugetar este la opt luni de 0,4% din PIB - din nefericire și din cauza neefectuării investițiilor programate în buget. Deficitul de cont curent nu va depăși 2% din PIB în acest an, chiar dacă, la opt luni, deficitul comercial a crescut cu 30% față de aceeași perioadă a lui 2015.
FMI a ridicat săptămâna trecută prognoza de creștere pentru România de la 4,2% în primăvară, la 5% la începutul acestei săptămâni. Pentru anul viitor prognoza de creștere economică avansată de Fond pentru România este de 3,8% - creștere care rămâne și în 2017 cea mai mare de pe continent. Și, una peste alta, anticiparea este că deficitul de cont curent va fi de 2,8% din PIB - încă sub control -, prețurile vor crește modest, cu sub 2%, în vreme ce șomajul va scădea la 6,2% de la 6,4% în acest an. Cât va dura petrecerea? „Creșterea de 5% realizată aproape exclusiv din consum nu este sustenabilă pe termen lung. O creștere de 3,8% anticipată pentru 2017 de FMI este un calcul mai aproape de realitate“, spune economistul Dragoș Cabat. „Că avem de-a face cu un an de excepție care nu se repetă, o arată chiar prognoza FMI care reduce creșterea pentru 2017 la 3,8%“, comentează și economistul Ionuț Dumitru.
Potrivit lui Cabat, dacă nu vin investiții străine, dacă fondurile europene nu se deblochează, nu putem spera la rate înalte de creștere: „Avansul PIB de acum este rodul unor investiții făcute în urmă cu patru-cinci ani. Acum nici românii nu mai trimit bani acasă, investițiile străine sunt jos, iar creșterea economică vine covârșitor din consum. Dar consumul se va domoli. Și atunci?“.
„Cifrele arată bine. Noi avem o prognoză de creștere economică pentru acest an peste cea a FMI – mizăm pe un avans de 5,2% în 2016 și de 3,6% în 2017. Dar noi știm că în spatele cifrelor se ascund detalii importante. În primul rând avem probleme cu investițiile, în special cu cele publice, unde, chiar dacă pe zona de cheltuieli de capital înregistrăm creșteri (și ca urmare a faptului că ele au fost foarte jos în trecut), pe ansamblu avem cădere“, comentează Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Investițiile străine par că și-au revenit și au fost în 2015 de 3,5 miliarde de euro, egale cu cele din 2009. Totuși, nu se poate face o comparație pentru că 2009 a fost anul unei crize profunde în vreme ce 2015 este anul de vârf al unui ciclu de creștere.
„Este ca și cum te-ai compara pe tine sănătos cu tine pe când erai bolnav, dar zici că nu este nicio diferență“, comentează Cabat.
În ceea ce privește fondurile UE, intrările s-au prăbușit, practic – vorbim de intrările de fonduri la buget pentru că, pe ansamblul economiei, pe ambele exerciții financiare, România a primit, în primele opt luni din an 5,7 mld. euro. În primele opt luni din an bugetul consolidat a primit de la UE 1,7 mld. lei, față de 6,1 mld. lei în primele opt luni din 2015, ceea ce înseamnă o cădere de 74%. Acest lucru nu avea cum să nu afecteze cheltuielile în programele cu fonduri UE, care au scăzut în primele opt luni cu 43%, de la 9,6 mld. în 2015 la 5,5 mld. lei. Investițiile din buget (cheltuielile de capital) au crescut însă cu 32%, dar “în bani“, dar avansul este mic, sub 2 mld. lei, și nu suplinește căderea de cheltuieli în programele cu fonduri UE de 4,2 mld. lei.
În primul semestru din an, economia a crescut cu 5,2%, an/an, și cu 6% în T2, an/an, împinsă puternic din spate de consum, în special de consumul privat. Consumul a contribuit cu 80,6% la formarea PIB în S1 și cu 7,2% la creșterea economică.
Investițiile au contribuit cu 21,8% la formarea PIB și cu 1,6% la creșterea economică, în vreme ce exporturile nete au avut o contribuție negativă la formarea PIB de minus 1,1% și de minus 2,8% la creșterea economică - ceea ce arată că bună parte din consum a fost satisfăcut din importuri (1,7 miliarde de euro în plus în primele șapte luni, comparativ cu șapte luni din 2015). Pe volum, consumul efectiv final a crescut în S1 cu 9,1% (10,4% consumul populației), iar investițiile cu 7,3%, creșeterea investițiilor umând să se vadă în economie ceva mai târziu.
„Într-adevăr, lucrurile nu stau rău, dar când intri în detalii se ridică unele semne de întrebare“, spune, la rândul său, economistul Aurelian Dochia. Iată unele din îndoielile economistului: bugetul a fost construit pe o creștere economică de 4,1%, dar unele cheltuieli cum sunt investițiile nu au fost realizate nici măcar la nivelul de creștere prognozat la alcătuirea bugetului. De aceea te poți întreba: dacă nu au fost realizate nici la nivelul de creșetere economică mai mic anticipat la începutul anului, ce se va întâmpla în 2017 sau în anii care vin când această creștere se va tempera? Mai mult, arată el, salariile au crescut foarte mult în zona publică.
Dochia mai opinează că, pe termen scurt, economia a ajuns la maximum de capacitate, ceea ce nu înseamnă că nu este loc de creșteri viitoare, dar ceva trebuie schimbat. Pentru că, pe termen scurt, excesul de cerere înregistrat ca urmare a reducerii TVA și a majorărilor salariale a fost satisfăcut în bună măsură din importuri și, astfel, deficitul comercial a crescut cu 30% în primele șapte luni din an. an/an, până la 5,1 miliarde de euro. Pe termen mediu și lung însă, ca ritmul de creștere să fie menținut, trebuie să crească producția internă, dar nu atât în funcție de forța de muncă cât de productivitate ? altfel spus nu volumul, ci calitatea vor aduce creșterea. Ca acest lucru să se întâmple trebuie schimbată structura economiei.
„Nu poți crește productivitatea făcând doar șuruburi, ai nevoie să produci ceva care să aibă valoare adăugată și mai mare. Există unele sectoare? unele zone de metalurgie - unde productivitatea este aproape egală cu cea din Germania, dar acestea sunt puține, în rest productivitatea este cu mult în urmă“, comentează Aurelian Dochia.
Economistul Ionuț Dumitru conchide: “Putem reface sustenabilitatea creșterii economice stimulând investițiile, dar aici ne întrebăm: dacă am admis că o creștere puternică prin consum nu este sustenabilă, de ce să mai potențăm încă o dată consumul prin reducerile fiscale ce vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2017? Așadar, stimularea investițiilor, renunțarea la măsurile de relaxare fiscală din 2017 și multă moderație în privința salariilor, aceasta este cheia menținerii unei creșteri semnificative și durabile“.
0 comments :
Trimiteți un comentariu