Topul principalelor modificari fiscale de la 1 Ianuarie 2018

Știrea a fost publicată sâmbătă, 30 decembrie 2017, 16:57 în categoria

Topul principalelor modificari fiscale de la 1 Ianuarie 2018 OUG 23

1.

Split TVA

Au fost publicate joi 28 Decembrie in Monitorul Oficial Legea nr. 275/2017 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, precum și Decretul nr. 1309/2017 privind promulgarea Legii.

Începând de anul viitor :

·         aplicarea sistemului va fi obligatorie pentru plătitorii de TVA cu obligații TVA restante și/sau aflați în insolvență, respectiv opțională pentru restul categoriilor de contribuabili eligibili;

·         contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA care nu vor aplica sistemul vor avea obligația de a efectua plata defalcat pentru achizițiile efectuate de la contribuabili care vor aplica sistemul.

OUG 79 – privind modificari

ale impozitului pe profit, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, impozitului pe veniturile persoanelor fizice, contribuțiile sociale obligatorii și TVA.

2.

Impozitul pe profit

Directiva Antievaziune fiscală a fost transpusă în Codul fiscal. Acest lucru aduce un nou set de reguli privind limitarea deductibilității dobânzii, impozitarea la ieșire (“exit tax”), reguli anti-abuz și privind societățile străine controlate.

Directiva prevede ca termen de transpunere în legislația Statelor membre data de 31 decembrie 2018, cu aplicare de la 1 ianuarie 2019 (respectiv 31 decembrie 2019, cu aplicare de la 1 ianuarie 2020 in ceea ce privește prevederile referitoare la impozitarea la ieșire).

Romania va implementa insa aceste reguli inca de la 1 ianuarie 2018, cu un an mai devreme decat termenul limita prevazut de Directiva (si chiar cu doi ani mai devreme in cazul prevederilor privind impozitarea la iesire).

Care sunt cele mai importante prevederi:

·

Limitarea deductibilitatii dobanzilor

De la 1 Ianuarie 2018 in Romania se schimba regulile jocului in ceea ce priveste limitarea deductibilității cheltuielii cu dobânda.

Astfel, costurile excedentare ale îndatorării înregistrate într-o perioadă fiscală, care depășesc plafonul deductibil de 200.000 euro, vor fi deductibile la calculul impozitului pe profit, în limita a 10% din baza de calcul. Costurile excedentare nedeductibile ale îndatorării pot fi reportate pe parcursul unei perioade nedeterminate. Limitarea se aplică, de asemenea, și costurilor îndatorărilor în legătură cu împrumuturile acordate de instituții financiare.

·

Impozitarea la ieșire

Contribuabilii vor fi supuși impozitului pe profit (prin aplicarea ratei de impozitare de 16%) pentru transferul (integral sau partial) - intr-un alt stat - al activității desfășurate de o societate sau de un sediu permanent  din Romania, transferul de active sau transferul rezidentei fiscale. Baza impozabilă trebuie calculată ca diferență între valoarea de piață a activelor/activitatilor transferate și valoarea lor fiscală.

·

Regula generală anti-abuz

Se introduce, de asemenea, o nouă regulă anti-abuz aplicabilă in cazurile unui demers sau unei serii de demersuri care nu sunt oneste, fiind întreprinse cu scopul principal de obținere a unui avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului urmărit prin prevederile fiscale aplicabile.

·

Reguli privind societățile străine controlate

Au fost introduse noi reguli privind impozitarea societăților străine controlate. Astfel, in anumite conditii, un contribuabil va trebui să includă în baza sa impozabilă din Romania, proporțional cu participația sa în societatea străină controlată, venitul nedistribuit al acesteia din urmă, provenit din: dobânzi, redevențe, dividende și venituri din transferul titlurilor de participare, venituri din leasing financia, venituri din activități de asigurare, activități bancare sau alte activități financiare, etc.

Avand in vedere ca până la acest moment, niciun alt stat membru al Uniunii Europene nu a transpus Directiva în legislația națională, mediul de afaceri a propus un termen suficient pentru discutarea conceptelor noi aduse de aceasta Drectiva. De asemenea pentru a rămâne în continuare competitivă la nivel European, România ar trebui să se asigure că:

ü  Legislația este clară și noile reguli și concepte introduse au fost înțelese si asimilate de către contribuabili;

ü  Că există o procedura clară de aplicare;

ü  Că limitele specifice stabilite se situează în eșalonul superior față de media europeană.

În vederea atingerii obiectivelor de mai sus, este evident ca România ar trebui sa aibă în vedere si experiența altor state membre în implementarea Directivei. Prin urmare, societățile românești au nevoie de o perioadă rezonabilă de timp pentru a înțelege aceste concepte și impactul lor. Asa cum mentionam chiar și Directiva prevede un termen de implementare si de transpunere a unor concepte precum impozitarea la ieșire mai indelungat. (i.e. transpunere la 31 decembrie 2019, cu aplicare începând cu 1 ianuarie 2020).

În ceea ce privește deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării la calculul impozitului pe profit, Directiva prevede praguri de 30% din EBITDA sau 3.000.000 euro. Alegând să stabilească aceste praguri la 10% din EBITDA sau 200.000 euro, România se situează evident extrem de jos față de plafoanele stabilite de Directiva. În mod realist, ne așteptăm ca majoritatea statelor membre să stabilească plafoane mai atractive, plasându-se astfel în fața României pe harta atractivității pentru investitori. Spre exemplu, proiectul legislativ din Polonia privind implementarea Directivei stabilește un plafon procentual pentru deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării de 30% din EBITDA. Deci, din start Polonia este mai atractivă decât Romania pentru investitori.

3.

Impozitul pe venitul microîntreprinderilor

Regulile privind regimul fiscal aplicabil microîntreprinderilor sunt modificate în mod semnificativ prin creșterea plafonului de venit la 1.000.000 euro și abrogarea tuturor excepțiilor.

Companiile - în special cele cu pierderi reportate - și societățile de tip holding care sunt în prezent  plătitoare de impozit pe profit care ar putea deveni microîntreprinderi ar trebui să realizeze o analiză pentru a stabili potențialul impact al acestor schimbări și a identifica soluții de reducere a consecințelor nefavorabile.

Majorarea plafonului la de la 500.000 de euro la 1 milion de euro pentru încadrarea in categoria microîntreprinderilor, coroborat cu obligativitatea aplicării acestui regim de impozitare prin eliminarea opțiunii de aplicare a regimului de plătitor de impozit pe profit in baza unor criterii precum dimensiunea capitalului social va avea efecte negative asupra investițiilor din Romania.

De ce?

-          Toate companiile nou înființate, indiferent de dimensiunea capitalului lor sau a investițiilor preconizate, vor fi automat impozitate ca microîntreprinderi, in absenta unei cifre de afaceri inițiale. Aceste companii, aflate în perioada de investiții, nu vor mai avea posibilitatea deducerii cheltuielilor înregistrate pe parcursul desfășurării activităților curente si investiționale, inclusiv in primii ani de funcționare când, in general, companiile înregistrează pierderi si, in plus, se vor afla in imposibilitatea recuperării pierderilor fiscale înregistrate in acești ani investiționali din profiturile următorilor 7 ani, așa cum s-ar întâmpla daca ar putea opta sa rămână înregistrați ca plătitori de impozit pe profit;

-          In al doilea rând, societățile care înregistrează o rata de profit mai mica de 6.25% raportata la cifra de afaceri vor fi nevoite sa plătească un impozit mai mare decât in prezent.

-          In al treilea rând, companiile care aplica regimul microîntreprinderilor nu pot beneficia de facilitățile din sfera impozitului pe profit – de exemplu scutirea pentru profitul reinvestit, facilitățile pentru activități de cercetare-dezvoltare, ceea ce va descuraja investițiile in domenii strategice. Mai mult, microîntreprinderile nu vor beneficia de credit fiscal pentru cheltuielile cu sponsorizarea.

Nu in ultimul rand, microcompaniile sunt exceptate din sfera de aplicare a Directivelor Europene. Astfel, microcompaniile nu vor putea beneficia de regimul fiscal favorabil prevazut de aceste Directive (de exemplu, in ceea ce priveste veniturile din dobanzi, redevente sau dividende).

4.

Modificari privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și contribuțiile sociale

Transferul contribuțiilor în sarcina angajatului

·         Se reduce cota de impozitare de la 16% la 10% pentru cele mai multe tipuri de venituri;

·         Crește nivelul deducerilor personale aplicabile veniturilor din salarii;

·         Contribuțiile sociale datorate de angajați cresc la 35%, iar cele datorate de angajatori pentru condiții normale de muncă scad la 2,25%. Suplimentar, în cazul condițiilor deosebite și speciale de muncă, angajatorii datorează o contribuție de asigurări sociale în cotă de 4%, respectiv 8%.

·         Persoanele care obțin venituri din desfășurarea de activități independente datorează contribuția de asigurări sociale în cotă de 25% pentru un venit ales cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară.

·         Este eliminată excepția de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din investiții sau din alte surse obținute de persoanele care obțin și alte venituri (de exemplu, salarii, pensii).

·         Prevederile OUG referitoare la impozitul pe venit sunt aplicabile pentru veniturile realizate și cheltuielile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2018, precum și pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor și veniturilor din pensii aferente lunii ianuarie 2018. În ceea ce privește contribuțiile sociale obligatorii, prevederile OUG se aplică veniturilor realizate începând cu 1 ianuarie 2018. Pentru veniturile aferente perioadelor anterioare anului fiscal 2018, contribuțiile sociale obligatorii sunt cele în vigoare în perioada căreia îi sunt aferente veniturile.

Mediul de afaceri nu a considerat oportună transferarea contribuțiilor sociale la angajat din următoarele raționamente: (i) creșterea salariilor brute în sectorul privat nu se poate reglementa, iar propunerea de Ordonanță de urgență nu are o asemenea obligativitate; (ii) implementarea măsurii presupune un efort administrativ considerabil și costisitor, fără a vedea un beneficiu imediat sau pe termen lung al măsurii.

De la 1 Ianuarie 2018 transferarea tuturor contribuțiilor sociale în sarcina angajatului va putea duce la mărirea salariilor brute cu aproximativ 20% în condițiile în care angajatorii vor decide să mentina la acelasi nivel salariul net al angajatilor. În cazul în care creșterea salariilor brute nu va fi efectuată, salariul net va scadea, iar acest aspect va putea conduce la dezechilibre pe piața forței de muncă. Alternativ, pentru păstrarea aceluiași salariu net, în funcție de circumstanțele specifice fiecărui angajator, creșterea salariilor brute va conduce ori către un cost salarial similar celui din prezent, ori la o creștere a acestuia in functie de domeniul de activitate. Pentru angajatii din domeniul IT va exista un impact negativ la nivelul salariilor nete care va fi mai scăzut, având în vedere că acești angajați nu vor câștiga din diferența între cota de impozit pe venit de 16% și noua cotă de impozit de 10%. Se vorbeste de acoperirea acestui dezavantaj cu o noua schema de minimis pentru angajatori dar nu am vazut inca un proiect in acest sens.

5.

Taxa pe valoarea adăugată

·         Autorităților fiscale li se permite să refuze agenților economici deducerea TVA doar dacă, după administrarea mijloacelor de probă prevăzute de lege, pot demonstra dincolo de orice îndoială că agentul economic știa sau ar fi trebuit să știe că tranzacția în cauză făcea obiectul unei fraude TVA care a intervenit în amonte sau în aval în lanțul tranzacțional.

Prin aceasta prevedere codul fiscal din Romania se alinieaza cerintelor legislatiei si jurispridentei Europene.

Daniel Anghel, Tax Partner PwC, Coordonator Fiscalitate al Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei si membru in board-ul FIC



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Daniel Anghel

0 comments :

Trimiteți un comentariu