Legătura rutieră strategică către Moldova se va realiza prin Autostrada Brașov-Bacău-Pașcani-Iași-Ungheni, conectând astfel provinciile istorice la infrastructura modernă europeană, potrivit Ministerului Transporturilor. Pe de altă parte, dacă există un plan pentru autostrada Ploiești-Brașov, ministerul încă nu a anunțat nimic concret pentru Brașov-Sibiu. Fără aceasta, Moldova va fi conectată la un drum cu o bandă pe sens, plin de accidente și deja foarte aglomerat – DN1 Brașov-Sibiu. Pe de altă parte, până acum au existat cereri exprese pentru construcția autostrăzii Tg. Mureș - Iași – Ungheni, care ar lega Moldova de Cluj și mai departe de Europa prin infrastructura maghiară, deja construită.Ministerul Transporturilor în calitate de Organism Intermediar pentru Transport, are responsabilitatea pregătirii și gestiunii portofoliului de proiecte pentru finanțarea din fonduri europene în perioada 2014-2020 și post 2020 în conformitate cu Master Planul General de Transport (MPGT).
Autostrada Brașov-Bacău-Pașcani-Iași este compusă din 3 sectoare, identificate în MPGT, și anume:
Sectorul de autostradă Brașov – Bacău, se regăsește în MPGT la “Capitolul I - proiecte noi (Comprehensive)”, în perioada 2020-2030.
Sectorul Bacău-Pașcani, conform MPGT, este identificat la nivel de drum expres în cadrul “Capitolul IV - proiecte noi (Core)”, în perioada 2014-2020. Reamintim că în conformitate cu MPGT standardul de drum expres se va modifica în autostradă în condițiile în care valorile de trafic și indicatorii tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții justifică noul standard sau în cazul în care trebuie păstrată soluția unitară la nivel de coridor .
Autostrada Pașcani – Iași – Ungheni, face parte din autostrada Tg. Neamț – Iași- Ungheni, identificată în cadrul MPGT “Capitolul III - proiecte noi (Core)”, în perioada 2014-2020.
Cel puțin la nivel teoretic propunerea pare una foarte bună, însă pentru a ajunge spre Iași sau Bacău de la București călătorii vor fi nevoiți să ocolească prin Brașov și să traverseze două șiruri de munți. Pe de altă parte, tocmai pentru că traversează aceste zone, pe timp de iarnă este puțin probabil ca traficul pe acest tronson să fie afectat de viscol așa cum se întâmplă pe A2 și DN2 ce traversează Bărăganul. Însă, despre modul în care se construiesc drumuri în și spre Moldova cel mai concludent exemplu este cel al centurii Bacăului – discutat și propus din 2012, lansat în 2016, câștigat de o companie turcească, fără sediu, angajați sau experiență în România și care a abandonat ulterior proiectul, blocându-l. Acum statul a reluat licitația, însă de cele mai multe ori între licitație și demararea lucrărilor pot trece chiar și doi ani sau mai mult, astfel încât Bacăul nu va avea prea curând o centură funcțională din cauza celor care au au dat turcilor pe mână proiectul.
0 comments :
Trimiteți un comentariu