România are cea mai înaltă creștere economică din Uniunea Europeană, dar mai are încă de tras până a depăși micuța Cehie

♦ România a avut în 2017 o creștere economică de 7% (posibil cea mai mare din UE, dar mai sunt de așteptat datele din Irlanda). În ciuda acestei creșteri, rămâne în spatele Cehiei care a avansat cu „doar” 4,3%, în vreme ce distanța față de Polonia se mărește.

În 2017, PIB-ul Poloniei a fost mai mare față de anul anterior cu 39,5 miliarde de euro (4,6% creștere economică), cel al României a avansat cu 17,7 miliarde de euro (7% creștere economică), iar cel al Cehiei cu 15 miliarde de euro (4,3% creș­te­rea econo­mică). Cum Polonia nu are dublul popu­la­ției României, rezultă că distanța dintre Ro­mânia și Polonia se mărește și în termeni de PIB și de PIB/capita, în vreme ce dis­tanța față de Cehia se micșorează în ter­meni de PIB, dar se adâncește în ter­meni de PIB/capita, de vreme ce po­pu­la­ția României este dublă față de cea a Cehiei.

Potrivit datelor Eurostat, PIB-ul Poloniei a fost în 2017 de 465,6 miliarde de euro, cel al Cehiei de 191,5 miliarde de euro, iar cel al României de

187,5 miliarde de euro. Prin urmare, PIB-ul României rămâne încă cu 4 miliarde de euro în spatele celui al Cehiei într-o cursă începută în urmă cu zece ani, când diferența de PIB între Cehia și România ajunsese la doar 15 miliarde de euro. Iată că, în zece ani, România nu a reușit să depășească PIB-ul acestei țări care are jumătate din populația României și, pe medie, o creștere mai redusă, asta și pentru că, în criză, România a suferit un recul mult mai puternic decât Cehia.

În urmă cu nici două luni, guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinsk, acorda publicației poloneze Gazeta Prawna un interviu cu ecouri la București.

„Pentru Polonia, ar fi mai bine să aibă o rată de creștere economică de 3% pe o perioadă lungă de timp decât să se dezvolte ca România, a cărei economie a crescut cu 8% anul trecut (7% în 2017; dar, la acel moment, nu erau publicate date oficiale – n.red.). La un moment dat, acolo, creșterea poate încetini puternic și, pe medie, în câțiva ani, creșterea va fi mai mică."

Datele „pe medie” îi dau dreptate lui Adam Glapinsk. Pe media ultimilor zece ani, România a crescut cu 2,5% anual, iar Polonia cu 3,3%, deși aceasta din urmă nu a cunoscut creșterile spectaculose de peste 8% în 2007 sau de 7% în 2017. Este adevărat, nu a cunoscut nici recesiunea, cu atât mai puțin brutala prăbușire a României, de aproape 6% în 2009 și de 2,8% un an mai târziu. Se vede, prin urmare, cât de importantă este creșterea constantă, dar și baza de la care se pleacă. Pentru România creșterea, chiar dacă mai mică, ar fi mult mai vizibilă dacă baza de plecare ar fi mult mai mare, probabil un PIB de peste 300 mld. euro. De pildă Austria, o țară cu un PIB în 2016 de 353 mld. euro și 8,7 mil. locuitori, a adăugat la Produsul Intern Brut din 2017 16 miliarde de euro, la o creștere economică de 2,9%; adică 1.800 de euro pe cap de locuitor. România, cu un PIB în 2016 de 170 mld. euro și 20 mil. locuitori, a adăugat la produsul intern brut din 2017 17,7 miliarde de euro, la o creștere economică de 7%; adică undeva sub 900 de euro pe cap de locuitor. Dar cu o medie de creștere de 2,5% anual este greu să atingi rapid un PIB de 300 mld. euro. În ultimii zece ani, PIB-ul României a avansat cu doar 28%, de la 146 de miliarde de euro în 2008 la 187 de miliarde de euro anul trecut. Pe de altă parte, nici salturile bruște urmate de prăbușiri nu aduc nimic bun pentru că, după cum arată Adam Glapinsk - susținut de date – pe medie, rezultatul poate fi mult mai modest. Întrebarea care trebuie pusă mereu este de ce PIB-ul unei țări cu 20 de milioane de locuitori este atât de mic și de ce structura economiei nu permite salturi însemnate. Aici răspunsurile sunt cunoscute, doar că, niciodată în ultimii 27 de ani, politicile publice nu au căutat să schimbe substanțial starea de lucruri care ține România în mediocritate.

iulian.anghel@zf.ro

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel