Mi-ar fi plăcut ca Marea britanie sa ramana in UE. Cred că oamenii au fost furioși cu privire la activitatea economică a Londrei, care a devenit deconectată de restul țării. Nu a fost un vot împotriva Bruxelless-ului, ci împotriva Londrei. Acesta a fost începutul unei revolte împotriva globalizării, pe care Trump o susține.Dacă vă uitați în istorie, din 1918 - 2018, democrația a mers înainte, iar ce vedem acum este o reacție împotriva acestui sistem. Brexitul este prima reacție împotriva acestui demers.
Să vorbim despre trecutul, prezentul și viitorul capitalismului. Lucrul pe care trebuie să ni-l amintim cu privire la creșterea economică. Oamenii trăiesc într-o lume definită de stagnare. Nu a existat o prosperitate de masă, o mică parte din oameni au trăit bine. Condițiile naturale sunt stagnare, sărăcie.
În ultima perioadă s-a întâmplat ceva diferit de ceea ce istoria a oferit în general. Creșterea a devenit ceva sustenabil, ceva ce ne implică pe toți, noi ne așteptăm să crească economia, toată lumea spiră la prosperitate, asta este un lucru unic în istoria umanității, nu s-a mai întâmplat niciodată așa. În loc să avem creștere economică de 11% pe secol, avem atât pe deceniu, în China, avem chiar pe an. Ce a cauzat asta? Capitalismul.
Nu a mai existat situația până acum, este ceva de sărăborit.
Revoluția intelectuală, creșterea filozofiei de piață, a capitalismului, au pornit odată cu ideile lui Adam Smith. Până la el toată lumea credea că lăcomia e rea, că propriul interes e rău. Toată lumea spunea că dacă se va urmări această prosperitate, lumea se va îndreptata spre haos..
Adam Smith a zis că atunci când îți urmărești interesul, prin mana invizibilă creezi un sistem. A fost o revoluție fundamentală la nivel intelectual.
Pe aceste idei a fost construită economia americană, constituția americană, pe ideea de a-ți urmări drepturile, lucrurile tale, și de a fi fericit.
A doua revoluție pe care am văzut-o în același timp este una organizațională, nu una intelectuală. A fost creșterea LLC joint stock companies. Ele au reprezentat începutul unui moment din istorie și o reprezentare de punere la un loc a activității și capitalurilor spre un scop comun.
Înainte, dacă ne uităm în Anglia, singurul mod de a deveni o companie cu răspundere limitată trebuia să faci ceva pentru stat, să construiești un canal, un pod, să colonizezi Statele Unite, trebuia să faci ceva.
În trecut, majoritatea companiilor erau organizate ca parteneriate. Problema este că oricine investea în parteneriate își putea pierde toți banii. Acest lucru însemna că parteneriatele erau foarte mici, pentru că nu puteau strânge mulți bani. Erau făcute între frați și surori, între grupuri religioase, care aveau încredere unele în celelalte. Iar când se prăbușeau, puteau afecta toți partenerii.
Începând cu secolul 19, a început democratizarea companiilor cu răspundere limitată. Nu mai trebuie să te duci la guvern să obții răspunderea limitată. Aceste companii care s-au născut după această democratizare au început să devină mari, puternice, au devenit inima revoluției industriale.
Această inovație legală a schimbat fața democrației.
Capitalismul a fost un lucru extraordinar. A fost rezultatul unei revoluții intelectuale și a uneia organizaționale. A schimbat natura lumii. A luat o lume fără creștere și a transformat-o într-o lume care crește de la an la an.
Oamenii au acest lucru ”de bun”, dar a fost rezultatul circumstanțelor. Ce explică acest lucru? Persoana care explică cel mai bine este Joseph Schumpeter, care a spus că distrugerea creativă conduce capitalismul. Pentru a crea ceva, trebuie să distrugi altceva. Pentru a avea inovație trebuie să cauți noi moduri de a face lucrurile.
Capitalismul a adus un element de schimbare dinamică, activitatea schimbându-se mereu înspre venituri mai bune.
Este un lucru foarte crud această distrugere creativă. Înseamnă că oamenii au de suferit pe parcurs. Oamenii care au investit în tehnologii vechi, au de suferit când apar cele noi.
În loc să facem același lucru și să rămânem pe o creștere scăzută, trebuie să facem schimbări, lucruri noi, să ne adaptăm ca să obținem o productivitate economică mai mare.
Nu este un sistem confortabil, dar este singurul mod pe care umanitatea l-a invitat pentru o creștere sustenabilă și puternică.
Cel mai important actor al distrugerii creative este antreprenorul, omul de afaceri, care vede viitorul, îl simte și prin skill-uri organizaționale, prin sisteme, prin dinamism, și creează o lume nouă.
În secolul 19 aveai oameni precum Rockefeller, care au înțețels că petrolul va revoluționa lumea și au construit cea mai mare companie petrolieră.
La fel și oameni precum Bill Gates sau Mark Zuckerberg. Ei văd potențialul, vin în lume, văd viitorul și îl aduc în prezent. Este o abilitate aproape magică. Cred că antreprenorii sunt oameni foarte dificili, nu foarte de treabă. Ei suferă de un imperialism al sufletului - vor să domine lumea, dar fără acești agenți ai distrugerii creative nu am fi avut prosperitate.
Ce face capitalismul, este să democratizeze prosperitatea. Este să ia produse de lux sau exotice și să le facă valabile pentru toată lumea. Smartphone-urile erau valabile doar pentru anumiți oameni, iar într-o perioadă foarte scurtă de timp a devenit un produs universal și a ajuns la toată lumea.
Averea a fost democratizată de capitalism. Puterea a fost redistribuită în jurul lumii.
Motivul pentru care Statele Unite au ajuns să producă 25% din PIB-ul global este că America a îmbrățișat capitalismul, creativitatea distructivă .
Există îngrijorări cu privire la capitalismul de moment, în ciuda succesului fantastic și în ciuda succesului Americii. Capitalismul trece printr-o perioadă dificilă. Criza financiară a distrus încrederea oamenilor în model, în băncile centrale, în expertiza lor, a dus la o perioadă prelungită de creștere redusă, a dus la un val de populism. Guvernul este prea mare, creează prea multe reglementări, este prea înfometat după putere.
În SUA avem concentrări prea mari, companii mari care domină piața. 60% din tinerii din Marea Britanie și America spun că ar prefera socialismul în locul capitalismului.
Capitalismul a dus puterea către America și Europa de Vest, dar aceste zone trec printr-o criză de încredere a populației, o criză a democrației.
Ne putem reglementa sistemul financiar, putem ataca concentrările prea mari de putere economică, dar în timp ce facem asta, creăm oportunități pentru nou-veniți, pentru țări noi, pentru piețe emergente. Țările emergente nu consideră că socialismul e mai bun, au mai multă foame pentru prosperitate. În timp ce Vestul devine decadent, există o oportunitate foarte mare pentru piețele emergente. Se credea că piețele emergente sunt cele unde producem, unde facem munca de jos, dar nu mai e așa.
Există educație, există imaginație, creativitate, există foame. Trăim într-o lume foarte ciudată, unde putem chiar crearea companii valoroase mult mai repede care pot cuprinde piața companiile mari.
Cea mai importantă lecție este că nu există nicio siguranță pentru viitor. Nimeni nu credea că pot veni oameni de nicăieri și să ajungă giganții globali de mâine. Lumea oferă oportunități imense pentru piețele emergente, inclusiv în Europa de Est.
0 comments :
Trimiteți un comentariu