Peste 220 de antreprenori, manageri, consultanți și bancheri au participat la conferința „România 100 de ani de business“ de la Craiova.Agricultura, IT-ul și producția de locomotive vor fi domeniile care vor susține dezvoltarea Olteniei în viitor, antreprenorii de aici stând pe o „avere“ mare care trebuie valorificată și care va asigura creșterea economică în următorii 20 de ani. Aceasta este una dintre concluziile conferinței „România 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creștem“, organizată de ZF la Craiova cu sprijinul Băncii Transilvania și EY România.
„Stăm astăzi la Craiova într-unul dintre actualii și viitorii poli de creștere ai economiei României. Am auzit multe despre Craiova, am mulți prieteni aici și cunosc multe afaceri locale, am suficiente legături emoționale cu Craiova astfel încât să-mi dau seama că din multe puncte de vedere este un oraș al contrastelor. Vezi o emulație, vezi cum s-a refăcut orașul vechi și cum se schimbă orașul. Craiova are toate ingredientele pentru a fi un oraș mai prosper și mai atractiv pentru că are o populație numeroasă, este un centru universitar, are atât industrie, cât și servicii bune, pentru că stă într-o zonă agricolă incredibil de bogată“, a declarat Tiberiu Moisa, director general adjunct IMM și MidCo în cadrul Băncii Transilvania. El consideră că firmele de aici stau pe o avere „foarte mare și ar trebui valorificată“.
„Și din punctul de vedere al tehnologiei, echipamentelor, cercetării, Craiova are ce să ofere ca și capital uman și propunere pentru viitor. Mi-aș dori să se dezvolte și zona serviciilor, pentru că această oferă o anumită calitate a vieții“, consideră el.
Tot despre potențialul agricol vorbește și Mihai Dugăeșescu, acționar al Dumagas Agri, companie care activează în domeniul furajelor pentru animale și în cel al zootehniei, care crede că a prins ultimul tren în acest domeniu.
„Cred că agricultura și tot ce înseamnă producția agroalimentară au un potențial foarte bun în zona Olteniei în viitor. Cred însă foarte mult în activitatea Ford, cred că reprezintă o oportunitate pentru zonă. Mă uit la ce s-a întâmplat în județul Argeș și nu mă refer doar la producția Dacia, ci la dezvoltarea economică pe orizontală. În jurul Daciei au apărut toți furnizorii de materii prime și de subansambluri. Același lucru cred că se va întâmpla și la noi în zonă“, crede antreprenorul, care a fondat și Dumagas Transport, companie vândută fondului britanic de private equity Bancroft.
Narcis Niță, proprietarul Biz Solution, care comercializează îngrășăminte chimice, spune că principala preocupare a României în următorii ani ar trebui să fie valorificarea materiilor prime în fabrici de pe plan local, astfel încât să se creeze o valoare mai mare în economie.
„Ca în orice business, trebuie să strângi cât mai multe activități ca produsul finit să fie făcut de fermieri. Pe lanțul de producție trebuie implicat cât mai mult fermierul român. Unii pot face producție, alții procesare. Acesta este cheia succesului. Altfel, suntem doar un exportator“, consideră antreprenorul. El estimează că domeniile de dezvoltare ale județului Dolj vor fi în următorii ani agricultura și IT-ul și speră că pe această listă se va afla și construcția de locomotive.
Cel mai important business din sectorul construcției de locomotive din județul Dolj este Softronic, companie deținută de mai mulți antreprenori români. Ionel Ghiță, unul dintre asociații Softronic, a povestit în cadrul conferinței cum a luat naștere producătorul de locomotive și cât de greu a fost drumul până astăzi. „Exploatând inteligența românească, am reușit să realizăm material rulant feroviar de mare complexitate, care concurează cu cele produse la fabrici cu experiență de 100 de ani, din Germania sau Franța“, a povestit antreprenorul în cadrul conferinței la care au participat peste 200 de antreprenori, manageri, bancheri și consultanți.
O altă afacere importantă din domeniul produselor pentru sectorul feroviar este și Spiact Craiova, care produce astăzi echipamente de automatizări feroviare și activează și în zona de construcții montaj.
„Aceste două activități se împart în mod egal în cifra de afaceri. Avem parteneri și concurenți de renume mondial precum Siemens sau Alstom. Circa 75-80% din cifra de afaceri noastră este realizată din contractele cu ei. Din păcate, este nevoie de mult mai mult, pentru că este nevoie de o mobilitate extraordinară pentru a suplini lipsa forței de muncă. Această mobilitate nu ne este asigurată de statul român. Acest lucru se putea realiza și printr-un transport de călători bun, dar și de transportul de marfă bun“, a spus Laurențiu Dinu, administrator al Spiact Craiova.
Pe de altă parte, Oltenia este recunoscută ca un centru al artei. Corina Dimitriu, associate partner în cadrul companiei de consultanță și audit EY România, crede că această capacitate creatoare și de a inova începe să se vadă și în mediul de afaceri. „Pentru mine Craiova este locul unde s-au născut Țuculescu și Corneliu Baba. De asemenea, dacă tot suntem în zonă, nu putem să nu vorbim de Brâncuși, ale cărui opere sunt în top zece tranzacții în piața de artă și în 2017 și în 2018. Asta ne facem să fim mândri de aceste locuri, de tot ce este frumos și de capacitatea noastră de a crea și de a inova. Este o capacitate pe care o avem și pe care ușor- ușor începem s-o cultivăm și care începe să se vadă și în mediul de afaceri“, a declarat ea.
Tiberiu Moisa, director general adjunct IMM și MidCo, Banca Transilvania
♦ Stăm astăzi la Craiova într-unul dintre actualii și viitorii poli de creștere ai economiei României. Am auzit multe despre Craiova, am mulți prieteni aici și cunosc multe afaceri locale, am suficiente legături emoționale cu Craiova astfel încât să-mi dau seama că din multe puncte de vedere este un oraș al contrastelor. Vezi o emulație, vezi cum s-a refăcut orașul vechi și cum se schimbă orașul. Craiova are toate ingredientele pentru a fi un oraș mai prosper și mai atractiv pentru că are o populație numeroasă, este un centru universitar, are atât industrie, cât și servicii bune, pentru că stă într-o zonă agricolă incredibil de bogată.
♦ Pe de altă parte, când vorbești cu oamenii simți că există un soi de nemulțumire, frustrare față de ceea ce ar putea fi Craiova sau față de ceea ce a fost orașul. Oamenii sunt nemulțumiți de faptul că nu avem încă un drum expres Craiova-Pitești sau că sunt o sumedenie de oportunități de business care nu sunt valorificate.
♦ Sucursala Craiova este una dintre cele mai mari ale băncii, conduce detașat această regiune. Din punctul nostru este în primele 6-7 sucursale ca dimensiune, avem un portofoliu mare în segmentul de persoane juridice, dar și în cel de fizice. Am văzut un avans foarte mare în zona de agricultură, acesta este unul dintre sectoarele unde județul are șanse. Dar modul în care se modernizează afacerile în agricultură, modul în care se investește în tehnologie și calitatea cu care se lucrează acum în agricultură sunt impresionante aici, în județ.
♦ Există în piață percepția că lucrurile se deteriorează sau că se află pe o pantă negativă. S-ar putea ca la nivel individual să simțim așa lucrurile, deși în mod bizar suntem într-unul dintre cele mai prospere momente ale economiei românești. Iar la nivel de valoare niciodată nu am fost la un nivel așa mare, cel puțin în ultimii 30 de ani. Din punctul de vedere al formării de noi businessuri, niciodată nu am avut așa mulți antreprenori cu businessuri active. Așa că stăm mai bine ca oricând ca număr de antreprenori. Dar avem o provocare în condițiile în care avem foarte multe afaceri mici și trebuie să le creștem astfel încât să devină businessuri mari. Dar altfel, în zona mică a economiei se mișcă lucrurile și se generează valoare adăugată.
♦ Cred că agricultura trebuie dezvoltată în această zonă. Stați pe o avere foarte mare și ar trebui valorificată. Și din punctul de vedere al tehnologiei, echipamentelor, cercetării, Craiova are ce să ofere ca și capital uman și propunere pentru viitor. Mi-aș dori să se dezvolte și zona serviciilor, pentru că această oferă o anumită calitate a vieții.
Michael Schenker, fondator, medic primar oncologie medicală, doctor în științe medicale, șef lucrări UMF din Craiova, Centrul de Oncologie Sf. Nectarie
♦ Suntem organizați ca un SRL, care a fost înființat în 2013, iar activitatea a fost inițiată în 2014. La început erau 18 de angajați care activau în domeniul medical. Forma sub care existăm astăzi și sub care venim în întâmpinarea pacienților este aceea a unui spital de zi. Avem 25 de paturi în prezent și aproape 50 de angajați, ceea ce pentru o structură ca a noastră este destul de mult.
♦ Oferim de la partea de diagnostic la tratament și monitorizare. Dar avem și partea de cercetare.
♦ Am avut nevoie de un capital inițial pentru aranjarea spațiului. Am avut noroc că era deja amenajat pentru activitatea medicală, anterior activând o clinică medicală în acest centru. În total, am investit inițial 280.000 de euro în acest spital, sumă care include echipamentele, mobilierul, dar și salariile și cheltuielile de la început, având în vedere că a durat până la semnarea contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
♦ Am ajuns de la 800 de cazuri noi în 2014 la 1.700 de cazuri noi în acest an.
♦ Businessul nostru se bazează pe contractul cu CNAS, așa că supraviețuirea noastră este legată de această relație.
♦ Infrastructura medicală nu este suficient de dezvoltată în Craiova, comparativ cu București, Iași, Timișoara sau Brașov. Însă sperăm ca partea aceasta de oncologie să dezvolte mai mult sectorul medical. Sperăm în următorii ani în Craiova și în toată regiunea de sud-vest a țării într-o dezvoltare mult mai bună a sectorului medical, pacienții au nevoie de așa ceva. Astăzi avem o mare problemă cu serviciile de radioterapie.
Corina Dimitriu, associate partner, EY România
♦ Nu cred că va veni o criză economică. Semnale pentru o criză economică nu avem la momentul actual. Băncile și bursa de valori, care identifică mai devreme decât celelalte companii semnele unei eventuale crize, nu transmit semnale că ar veni o criză. Noi suntem optimiști.
♦ Este o bucurie că mă aflu la Craiova. Pentru mine Craiova este locul unde s-au născut Țuculescu și Corneliu Baba. De asemenea, dacă tot suntem în zonă, nu putem să nu vorbim de Brâncuși, ale cărui opere sunt în top zece tranzacții în piața de artă și în 2017 și în 2018. Asta ne facem să fim mândri de aceste locuri, de tot ce este frumos și de capacitatea noastră de a crea și de a inova. Este o capacitate pe care o avem și pe care ușor-ușor începem s-o cultivăm și care începe să se vadă și în mediul de afaceri.
Mihai Dugăeșescu, acționar, Dumagas Agri
♦ Eu văd o dezvoltare favorabilă în următoarea perioadă în regiune mai ales în condițiile în care Oltenia a rămas puțin mai în urmă față de alte zone din țară. Iar acest lucru se poate transforma într-un avantaj. Această dezvoltare economică depinde însă foarte mult de forța de muncă disponibilă pe care o avem sau nu prea o mai avem în ultima perioadă.
♦ Grupul de firme Dumagas Agri activează în domenii precum producția de furaj combinat, reproducție de purcei, tranșare și livrare de carne către abatoare. Recent, am început să reprezentăm Scania (brand de camioane și autocare - n. red.) în zona Olteniei.
♦ Eu am fondat compania Dumagas Transport, iar în 2012 am ieșit din acționariatul companiei și am decis să investesc în agricultură. Este o afacere la început, dar cred în activitatea agricolă din zonă. De asemenea, cred că, în afară de producția de cereale unde România este printre campioni în Europa, partea de zootehnie este un segment care va susține activitatea economică. Fără această activitate, o să exportăm materie primă și nu este cea mai fericită situație în care ne putem afla.
♦ Atunci când am ieșit din piața de transporturi am căutat să fac un business mai aproape de natură, acesta a fost primul inbold. Am încercat să dezvolt partea de agricultură, dar am constatat că mă prinsesem de ultimul vagon în industrie pentru că suprafețele de teren pe care reușisem să le acumulez erau dispersate și cheltuielile erau mari. Astfel, am mers către partea de zootehnie, pe care am considerat-o oportună.
♦ Am considerat că, atâta timp când suntem într-o zonă agricolă și avem acces la materii prime la un preț rezonabil, are sens să investești în această industrie. Am făcut investiții din surse proprii în prima fază, am accesat și credite bancare, pentru că nu poți să te dezvolți fără credite bancare.
♦ Cred că agricultura și tot ce înseamnă producția agroalimentară au un potențial foarte bun în zona Olteniei în viitor. Cred însă foarte mult în activitatea Ford, cred că reprezintă o oportunitate pentru zonă. Mă uit la ce s-a întâmplat în județul Argeș și nu mă refer doar la producția Dacia, ci la dezvoltarea economică pe orizontală. În jurul Daciei au apărut toți furnizorii de materii prime și de subansambluri. Același lucru cred că se va întâmpla și la noi în zonă.
Natalia Vasiliev, fondator, Casa de Modă Natalia Vasiliev
♦ Am pornit afacerea în 2006 într-un mic apartament și acum avem un atelier cu o echipă minunată. Avem în total șase magazine în țară. Pentru noi dăruirea este lucrul care ne face să creștem.
♦ Apar din ce în ce mai mulți creatori de modă, industria modei crește și asta mă bucură. Atunci când am intrat pe piață erau 26 de magazine și chiar mă bucur că sunt din ce în ce mai multe branduri axate pe design și care au în frunte oameni cu studii și cu capacitățile necesare pentru a susține un astfel de business.
♦ În această industrie serviciile sunt foarte importante. Pentru că o rochie de mireasă este albă, poți spune că nu sunt multe diferențe între astfel de rochii. Însă calitatea materialelor și a finisajelor, dar și serviciile sunt importante. O mireasă este destul de greu de mulțumit în perioada de dinainte de nuntă și atunci noi, cu echipa noastră, încercăm să o ajutăm în alegerea rochiei potrivite.
♦ Vânzătorii sunt la noi consilieri, oameni care sunt pregătiți atât pe partea stilistică, cât și pe cea psihologică.
♦ Este foarte important ca mireasa să fie împăcată cu alegerea ei și să fie mulțumită. De la prima programare încercăm să o ajutăm să ia decizia corectă și suntem alături de ea până în ziua nunții. Este foarte important să ai o echipă bună, să găsești oameni cu care să fii pe aceeași lungime de undă. Eu aleg oamenii intuitiv, după cum simt. Am persoane care sunt de 10-15 ani în companie. În general, nu este un rulaj mare de personal în companie, suntem ca o familie.
♦ Am avut un vis din copilărie și am reușit să transform acest vin în realitate datorită partenerilor mei.
Ionel Ghiță, asociat, Softronic
♦ Eu am fost profesor la liceul Carol din Craiova. Am fost fericit când cumnatul meu împreună cu un prieten și câțiva tineri entuziaști au zis: Hai să facem cutia neagră a locomotivei, pentru că este nevoie de ea în România și în Europa. Am lăsat meseria de profesor și am început businessul undeva pe Bulevardul Unirii, într-un mic depozit de material textile, înființând firma Softronic. Era foarte frumos, pentru că eram tineri.
♦ În 2007, am intrat în UE, am putut accesa credite bancare și am început construcția fabricii.
♦ Programele guvernamentale indicau faptul că era nevoie de locomotive și trenuri electrice sau diesel și, într-un act de curaj, am zis să începem să producem locomotive. Am făcut prima locomotivă printr-un entuziasm general și bazându-ne pe oamenii cu experiență în domeniu, numai că în 2008 a venit criza. Ne-am chinuit foarte tare să vindem locomotivă în acea perioadă. Am câștigat două licitații internaționale și am produs încă două locomotive, până în 2011, când colaborarea cu CFR a încetat.
♦ DB Schenker (grup german din domeniul transporturilor - n. red.)a început să închirieze locomotive de la noi. Așa am putut să supraviețuim, având în vedere că în România nu există interes pentru achiziția de locomotive noi.
♦ În 2015 ne-am orientat către companii private pentru vânzarea directă a locomotivelor, companii care s-au hotărât greu să dea peste 2 mil. de euro pentru o locomotivă.
♦ Am intrat pe piață maghiară și firme de acolo au cumpărat locomotivele Softronic.
♦ Printr-un efort extraordinar tehnic și financiar, am realizat construirea primului tren electric din România, care, neputând fi achiziționat de către statul român, a condus la ideea înființării unui operator privat de transport de călători, în interiorul grupului (Softrans).
♦ Au fost momente grele care nu ne-au învins dorința de a realiza proiecte de importanță strategică națională.
♦ Astfel, o firmă mică din Craiova a ajuns acum câțiva ani să realizeze 0,5% din valoarea adăugată brută la nivel național, alături de Dacia. Acest lucru ne-a entuziasmat și ne-a menținut tonusul pozitiv de luptători.
♦ Exploatând inteligența românească, am reușit să realizăm material rulant feroviar de mare complexitate, care concurează cu cele produse la fabrici cu experiență de 100 de ani, din Germania sau Franța.
♦ Visul nostru era să circulăm de la Hamburg la Ankara cu locomotive și trenuri electrice Softronic, numai că, în cei aproximativ 3.000 km, există o singură porțiune de cale ferată neelectrificată, între Craiova și Calafat. Degeaba contruiești locomotive performante dacă viteza de circulație a trenurilor de marfă este sub 20 km/h.
♦ Lăsând la o parte Turcia, Austria, Serbia sau Slovacia, Softronic a ales ca oportunitate majoră piața suedeză și, după șapte ani de tatonări, operatorul de stat Green Cargo a ales să renunțe la Siemens, Alstom sau Bombardier pentru Softronic din Craiova, România.
♦ Forța noastră stă în mobilizarea tuturor energiilor astfel încât familia Softronic din Craiova să constituie o echipă puternică a cărei mândrie oltenească concurează cu succes celelalte familii europene.
♦ Acești oameni minunați, care lucrează atât pentru ei, cât și pentru România, ne creează sentimentul că România este de fapt și de drept în Europa.
♦ Dar nu știm până când, pentru că există o problemă cu forța de muncă deoarece o parte a tineretului pleacă să lucreze în Occident, iar cei care aleg să rămână se apropie de vârsta pensionării. Singura soluție a antreprenorilor este să își mențină curajul și optimismul angajând și calificând personal, chiar dacă unii vor alege să plece în alte sectoare, mult mai bine plătite.
♦ Agricultura, IT-ul și, sperăm noi, construcțiile de locomotive vor fi viitorul județului Dolj.
Narcis Niță, proprietar, Biz Solution
♦ Am crescut compania de la zero, am avut multe momente grele, dat fiind faptul că agricultura este un business meteodependent.
♦ Profilul nostru este de a furniza hrană plantelor. Încercăm pe cât posibil să furnizăm produse românești, iar Azomureș este principalul nostru partener.
♦ Suntem orientați către mediul educativ, avem multe programe prin care suntem implicați în școala românească. Toți antreprenorii trebuie să se implice în educație, pentru că în ceva vreme nu o să mai avem forță de muncă. Principala piedică în calea dezvoltării companiilor românești va fi factorul uman în viitor.
♦ Fac parte din a treia generație de antreprenori din familia mea. Tatăl meu este inginer agronom, iar mama mea este economist. Doar sora mea lucrează în bancă.
♦ Marea majoritate a fermierilor care au intrat în acest sector în urmă cu mai bine de 20 de ani au făcut lucrurile din suflet. De zece ani încoace agricultura a văzut o dezvoltare rapidă, s-a tehnologizat foarte mult, iar pentru mulți acesta a devenit doar un business.
♦ Ca în orice business, trebuie să strângi cât mai multe activități ca produsul finit să fie făcut de fermieri. Pe lanțul de producție trebuie implicat cât mai mult fermierul român. Unii pot face producție, alții procesare. Acesta este cheia succesului. Altfel, suntem doar un exportator. Agricultura crește de la an la an.
♦ Agricultura, IT-ul și sper că și partea de construcții de locomotive vor fi domeniile de dezvoltare ale județului în următorii ani.
Laurențiu Dinu, administrator, Spiact Craiova
♦ Investițiile în infrastructura feroviară sunt la minimum în ultimii ani. Din păcate, singurele investiții cu fonduri europene se fac pe un drum feroviar de interes pentru Uniunea Europeană și anume pe Coridorul IV, Curtici-Constanța. Celelalte zone de interes pentru români sunt aproape uitate de administratorul căilor ferate, CFR SA.
♦ Compania noastră a fost în cadrul CFR până în anul 2002, când s-a privatizat. Un fond de investiții american a avut curajul să investească în această companie. După aceea, ne-am luat viața în propriile mâini. După zece ani, fondul de investiții a făcut un exit și a vândut companiile din acest sector pe care le deținea. Acum compania este una cu capital 100% românesc.
♦ În contextul acesta foarte dramatic de investiții pe care Ministerul Transporturilor trebuia să le facă, am avut inspirația de a ne extinde activitatea. Astfel, de la un producător de echipamente de automatizări feroviare am aplicat și pe zona de construcții-montaj. Aceste două activități se împart în mod egal în cifra de afaceri. Avem parteneri și concurenți de renume mondial precum Siemens sau Alstom. Circa 75-80% din cifra de afaceri noastră este realizată din contractele cu ei. Din păcate, este nevoie de mult mai mult, pentru că este nevoie de o mobilitate extraordinară pentru a suplini lipsa forței de muncă. Această mobilitate nu ne este asigurată de statul român. Acest lucru se putea realiza și printr-un transport de călători bun, dar și de transportul de marfă bun.
♦ Îmbătrânirea profundă a personalului este o problemă, dar și retenția mică a angajaților și concurența mare cu multinaționale pe piața locurilor de muncă. Deși angajăm tineri în fiecare lună, nivelul de retenție este mic în condițiile în care aceștia primesc oferte de la companii multinațioanale.
madalina.panaete@zf.ro
0 comments :
Trimiteți un comentariu