Economiștii BCR și cei ai ING Bank cred că există șanse ca economia să crească cu 4,3% pe întreg anul, după ce PIB-ul a înregistrat un avans în T3 de 4,3% față de trimestrul III din 2017 și un plus de 1,9% față de trimestrul al doilea din 2018. Pe primele trimestre avansul PIB a fost de 4,2%.Puțini economiști mai anticipau până ieri o creștere economică a României de peste 4% în 2018. Acum însă că ea s-a produs, toată lumea încearcă să-și explice cum.
„Creșterea nu era sugerată nici de evoluția industriei (care face un sfert din PIB pe partea de formare – n.red.) nici de consum (care face trei sferturi din PIB pe partea de utilizare – n.red.). Desigur, sentimentul consumatorilor a fost în creștere în T3, dar el singur nu era suficient pentru a anticipa acest avans al PIB. Pe de altă parte, observăm că și în Polonia și în Ungaria creșterea este peste cea anticipată, în ciuda faptului că în zona euro avem o stagnare (Germania a scăzut cu 0,2% trimestru la trimestru – n.red.). În ceea ce ne privește, este posibil ca creșterea să vină din investiții care este posibil să fi accelerat și din stocuri“, comentează Ciprian Dascălu, economistul-șef al ING Bank.
Așadar, surpriza provine din faptul că seriile de date lunare nu indicau această creștere.
Consumul a crescut în primele nouă luni din an cu 5,2%, dar o parte a cererii interne a fost satisfăcută din importuri. Exporturile au crescut în primele nouă luni din an cu 9,1%, în vreme ce importurile au avansat cu 9,5%. Prin urmare, exportul net este posibil să aibă o contribuție negativă la PIB și în 2018. Pe primele trei trimestre din an, industria a crescut cu 4,1%. Dar construcțiile au scăzut cu 4%. Comerțul cu amănuntul - care reflectă cel mai bine consumul privat - a avansat cu 5,1%. Sunt creșteri, dar sunt cifre la jumătate față de 2017. Prin urmare, economiștii nu se așteptau la avansul atât de puternic din T3, mai ales că el venea pe o creștere record în trimestrul al treilea din 2017, de 8,4%.
De altminteri, 2018 este o surpriză cu totul. În T1 economiștii au fost luați pe nepregătite de stagnarea din T1 față de T4 2017 și atunci toate prognozele de creștere de peste 5% au coborât brusc la sub 4%. Chiar săptămâna trecută Comisia Europeană și-a redus prognoza de creștere pentru România de la 4,1% la 3,6%. Acum calculul se face invers.
„Este un pic ciudat. Este posibil să se fi jucat puțin cu deflatorul PIB, dar nu poate fi vorba, totuși, despre o manipulare“, comentează economistul Dragoș Cabat. „Accelerarea creșterii economice în T3 este greu de explicat“, au comentat economiștii de la BCR, având în vedere chiar datele de mai sus: sectoarele industriei și comerțului cu amănuntul au încetinit. Vânzările cu amănuntul au pierdut viteza în T3, afectate fiind, printre altele, de efectul de bază (8,2% a fost anul trecut consumul final al gospodăriilor), și, în special, de creșterea inflației, ceea ce i-a făcut pe consumatori mai precauți cu cheltuielile.
Este posibil ca avansul economiei să vină din servicii, care au înregistrat o creștere solidă în T3, dar și din agricultură (producția de porumb a fost foarte bună în T3, în timp ce sezonul actual s-a dovedit solid pentru culturile de grâu și floarea-soarelui), arată analiștii de la BCR. Pe de altă parte, o încetinire a economiei este vizibilă, comentează Adrian Codîrlașu, președintele CFA România. „Consumul se temperează, nu doar la noi, ci și în zona euro. Nu este exclus ca anul viitor să ne confruntăm cu o recesiune tehnică (scădere a economiei pentru două trimestre consecutiv – n.red.). Impulsul fiscal este la final, nu mai este un sprijin pentru creștere. Faptul că vorbim de restructurări în aparatul de stat - nu că ele ar urma să se facă, simplul fapt că se vorbește despre ele întărește sentimentul de neîncredere“, comentează Codîrlașu.
Potrivit datelor Eurostat, creșterea economică a României din trimestrul al treilea al anului a fost cea mai mare din UE, de 1,9% în raport cu trimestrul precedent. România este urmată de Letonia, cu 1,8% și Polonia, cu 1,7%.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, clasamentul creșterii economic este condus de Polonia, cu 5,7%, urmată de Lituania, cu 5,5%, Ungaria cu 5%, Slovacia cu 4,5% și România, cu 4,1%.
PIB-ul zonei euro a crescut cu 0,2% și cu 0,3% în UE 28, față de trimestrul precedent, iar față de T3 din 2017 creșterea este de 1,7% în zona euro și 1,9% în UE 28.
0 comments :
Trimiteți un comentariu