Guvernul PSD/ALDE a majorat salariul minim pe economie de la 1 ianuarie de la 1.900 de lei brut, la 2.080 de lei brut, adică de la 1.162 de lei net, la 1.263 de lei net, un plus de 101 lei net; iar pentru cei cu studii superioare salariul minim se majorază de la 1.900 de lei brut la 2.350 de lei brut, adică de la 1.162 de lei net, la 1.413 lei net, adică un plus de 251 de lei net pe lună.În cazul celor cu studii superioare, trebuie îndeplinite două condiții, respectiv poziții care să necesite studii superioare - și sunt numai 40 de poziții din 4.500, și să aibă un an vechime.
Conform ultimelor date, din 6,4 milioane de contracte de muncă 2,1 milioane de contracte de muncă sunt pe salariul minim pe economie, adică 33% din total.
Din 2,1 milioane de contracte, 350.000 erau cu studii superioare.
Conform ultimelor date, România are 4,9 milioane de salariați, care pot să aibă unul sau mai multe contracte de muncă.
Laurean Lungu, unul dintre economiștii români, susține într-o opinie publicată de ZF că această creștere a salariului minim afectează companiile și va afecta economia României, pentru că această creștere este superioară creșterii productivității muncii.
Opinie Laurian Lungu: Politica curentă a salariului minim și-a depășit utilitatea
“Deși în practică este destul de dificil de identificat nivelul la care salariul minim începe să aibă efecte negative asupra economiei, acest punct pare să fi fost deja depășit. Productivitatea muncii a rămas deja în urma creșterii remunerației totale încă de mai bine de un an în urmă”, susține el.
Nu prea am întâlnit analiști/economiști români care să spună ceva bun de creșterea salariului minim, chiar din 2012, de când guvernul Ponta a declanșat un proces accelerat în această privință.
În 2012 salariul minim net era de 540 de lei pe lună.
La fel ca atunci, și acum majoritatea analiștilor contestă creșterea salariului minim, deși rezultatele de până acum arată că economia românească și companiile au acomodat fără probleme această creștere. Mai mult decât atât, nu s-au distrus locuri de muncă, ci s-au creat în plus aproape 500.000.
Dacă analiștii contestă sustenabilitatea acestei creșteri a salariului minim, în viața de zi cu zi a doi antreprenori români problemele sunt altele.
O discuție întâmplătoare de săptămâna trecută cu un dezvoltator imobiliar român care are și o afacere cu afine în vestul țării.
“Nici nu știi câți bani se fac din afine... Dar trebuie să ai oameni care să vină să lucreze atunci când e vremea culesului. Am plătit 180 de lei și chiar 200 de lei pe zi la cules și nu am găsit suficienți oameni. Am adus și pușcăriași... România are o lună în vară când este unicul producător de afine din Europa și poate să vândă kilogramul și cu 5 euro. Eu ce culeg, dau la polonezi... Dar tot timpul trebuie să găsești oameni care să vină la cules... La 200 de lei pe zi nu găsești oamneni? Asta înseamnă peste 4.000 de lei net pe lună! Nu! Vin câteva zile și după aia pleacă. Eu am nevoie de 300 de oameni.”
Poate nu știți, dar cel mai mare jucător pe piața de afine din România este Gonzalo Jara, un chilian.
SIF Moldova tocmai a investit în culturi de afine care pot să aducă un câștig mai mare decât din investițiile pe piața de capital.
SIF Moldova cumpără un teren de 24 de hectare în Argeș pe care să cultive afine și vrea să mai investească și în alte super fructe
O altă discuție, de data asta la ZF Live, cu Gelu Dinu de la LAM EVENTS, o firmă de catering și evenimente: Avem o mare problemă, nu găsim suficienți oameni la spălat de vase. Plătim și 200 de lei net pe zi și chiar mai mult și găsim greu oameni. IȘi să știi că spălatul nu este manual, iar din 12-14 ore, se muncește efectiv 4-5 ore. De asemenea, avem probleme cu ospătarii. Le oferim 2.500-3.000 de lei pe lună fără bacșiș și găsim greu oameni. Într-un weekend, un ospătar poate să ia din bacșiș cel puțin 500 de lei.
Un alt antreprenor român din Timișoara, proprietarul unui hotel de lux: Avem probleme cu oamenii. Nu prea vor să vină în timpul săptămânii, pentru că într-un weekeend, la un eveniment, la o nuntă, pot să facă și 1.000 de lei din bacșiș. La 4 weekend-uri, câștigă 5.000 de lei net în mână și nu mai are niciun rost să vină în timpul săptămânii.
Pentru că nu aveau oameni în timpul săptămânii, antreprenorul român a adus filipinezi, așa că, dacă vă întâmpină o față străină care vorbește puțin românește, să nu fiți nedumeriți.
Bineînțeles că aceste joburi unde se plătește și 200 de lei pe zi, adică 4.400 de lei pe lună (aproape 1.000 de euro), nu sunt lunare, dar totuși au un reper în piață.
Companiile din vestul țării, multinaționalele, se plâng că pe perioada verii oamenii își iau concediu medical, cu plată, fără plată, sau chiar renunță trei luni să mai vină la job, pentru că se duc la cules, unde se plătește mult mai bine.
La un salariu minim, pe zi câștigi 58 de lei, iar la cules sau la spălat vase, 200 de lei pe zi.
Analiștii trăiesc într-un bol de sticlă și nu se confruntă cu problemele zilnice ale companiilor, respectiv găsirea de forță de muncă chiar și pentru joburile cele mai simple, care nu necesită studii superioare și pentru care sunt dispuși să plătească mult mai mult decât salariul minim.
Sunt anumite perioade în care productivitatea muncii nu are nicio legătură cu piața.
Dacă nu ai oameni, nu mai poți să faci producție, indiferent cât este productivitatea.
Guvenul PSD a pierdut șansa în ultimii doi ani de a crește mai rapid salariul minim, nu cu 100 de lei pe an, ci cu cu 200 de lei pe an, mai ales când condițiile economice permiteau acest lucru. Dacă firmele din România vor pierde business, nu va fi din cauza faptului că guvernul a majorat salariul minim cu 101 lei net și cu 251 de lei net pentru cei cu studii superioare, ci pentru faptul că nu au suficienți oameni care să vină la job pe măsura comenzilor. Și poate că unul dintre motive este că salariul minim este prea mic, iar șomajul prea redus.
Până una alta, trei antreprenori oferă 200 de lei pe zi.
0 comments :
Trimiteți un comentariu