Președintele francez Emmanuel Macron a recunoscut că nu a plecat urechea la problemele oamenilor obișnuiți și a promis o serie de măsuri în încercarea de a pune capăt crizei Vestelor Galbene care a zguduit Franța în ultima lună.După primele semne, protestele vor continua însă. Între timp, companiile franceze încearcă să contabilizeze daunele produse de proteste.
Într-un discurs transmis de televiziunea și rețelele de radio din Franța, Macron a îndemnat companiile să le plătească angajaților o primă de sfârșit de an care nu va fi impozitată, a eliminat impozitele pe orele suplimentare, a indicat că guvernul va finanța o majorare cu 100 de euro pe lună a salariului minim și a eliminat o taxă controversată pe pensiile de sub 2.000 de euro pe lună, scrie Bloomberg.
Mari companii, ca Orange și Publicis, au reacționat prompt la anunțul lui Macron privind prima de sfârșit de an, însă aceasta nu va fi acordată „automat“, a declarat președintele Medef, Geoffroy Roux de Bezieux, potrivit Le Figaro. Șeful statului a rugat angajatorii „care pot“ să acorde salariaților o primă excepțională scutită de orice impozitare.
„Prima va fi evident acordată în funcție de profitabilitatea companiilor“, a avertizat șeful Medef.
„În multe feluri, simt că furia vestelor galbene este justificată“, a declarat Macron în primele comentarii publice făcute în mai mult de o săptămână. Franța se confruntă cu o „situație de urgență socială și economică“, a adăugat Macron, potrivit Bloomberg.
Pentru mulți dintre cei implicați în proteste, care au început ca reacție la intenția de majorare a taxei pe carburanți înainte de a se transforma într-o amplă opoziție față de politicile fiscale și imaginea guvernului, măsurile anunțate de Macron nu înseamnă prea mult.
„Prea puțin, prea târziu, după prea multă violență și prea mult dispreț. Pe sâmbătă!“, a scris Eric Drouet, unul dintre purtătorii de cuvânt autodesemnați ai mișcării pe Facebook, făcând referire la apelurile pentru organizarea de noi proteste la nivel național, pentru al cincilea weekend consecutiv, potrivit RFI.
„Nu vor decât să plecăm acasă înainte de sărbători, dar nu o vom face“, a declarat Thierry, protestatar, pentru RFI. „Dacă Macron ar fi vorbit la începutul mișcării, ar fi fost altceva. Dar acum se află într-o situație delicată. Dacă aș fi în locul lui, aș demisiona“, a declarat Dominique, un alt protestatar.
Și purtătorii de cuvânt ai partidelor de opoziție au declarat că măsurile nu sunt adecvate. O reacție similară a venit din partea șefului uneia dintre cele mai mari sindicate din Franța. Macron nu a precizat cât vor costa măsurile anunțate în total, deși fondurile suplimentare destinate celor cu salarii minime vor ajunge la 1,6 milioane de persoane, scrie Bloomberg.
„Costurile vor fi foarte mari, se știe foarte bine acest lucru“, a afirmat Cendra Motin, legislator. „Dar astăzi nu asta contează.“
Deficitul bugetar al Franței este deja așteptat să atingă 2,8% anul viitor, aproape de limita de 3% impusă țărilor din zona euro. Iar această estimare a venit înainte ca guvernul să renunțe la majorarea taxei pe carburanți și ca protestele să erodeze creșterea economică. Măsurile adiționale ar putea împinge deficitul până la 3,5%, potrivit Les Echos.
Capacitatea președintelui francez de a-și duce mai departe ambițiosul plan de reforme prin care vrea să facă din Franța o economie mai flexibilă, competitivă și high-tech, pregătită pentru secolul XXI, va depinde de reacția publicului față de măsurile anunțate recent.
Miniștrii guvernului francez au luat apărarea noilor măsuri anunțate de Macron, semnalând că temperarea mișcării Vestelor Galbene va avea prioritate în fața reglementărilor UE cu privire la buget, potrivit Bloomberg. „Credeți că putem acționa la nivel european de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic?“, a declarat ministrul energiei Francois de Rugy. „Nu spunem că datoria pe termen lung nu este o problemă. Dar prioritatea este nu să discutăm acest lucru cu Bruxelles-ul, ci cu poporul francez.“
În timp ce Macron se luptă să aducă sub control Vestele Galbene, consecințele pentru economia franceză sunt în creștere, potrivit Financial Times.
La începutul săptămânii, banca centrală franceză și-a redus proiecția de creștere economică pentru trimestrul al patrulea de la 0,4% la 0,2%. Bruno Le Maire, ministrul de finanțe francez, a avertizat că protestele ar putea șterge 0,1% din PIB în acest an.
Chiar și înainte de ultimul weekend de proteste, federația de retail a Franței anunța că protestele au costat membrii săi 1 miliard de euro.
Impactul asupra companiilor mici ar putea fi cel mai sever.
Unii dintre miniștrii lui Macron cred că a venit momentul ca acesta să-și „reseteze“ președinția și să redefinească realizările pe care le vrea de la guvernul său.
„Cred că investitorilor internaționali nu le va păsa foarte mult de o doză de stimulente fiscale“, a declarat Philippe Martin, șef al Consiliului de Analiză Economică, independent. „Ce vor urmări aceștia este ca reformele deja introduce să nu fie inversate și ca cele care nu au fost realizate încă să nu fie stopate.“
0 comments :
Trimiteți un comentariu