Europa: frica de default și birocrația îngreunează eforturile băncilor care vor să ajute economiile

În fața celei mai grave crize de la cel de-al doilea război mondial, Europa contează pe bănci să furnizeze lichidități companiilor în condițiile în care țările se izolează pentru a stopa răspândirea virusului care dă peste cap lanțurile de aprovizionare și decimează veniturile, scrie Reuters.

Pentru unele bănci europene însă, care încă se luptă cu moștenirea ultimei crize financiare, pandemia riscă să le zădărnicească redresarea. Chiar și cu garanții guver­namentale, băncile trebuie să-și asume un anumit risc de default, care, dublat de dobânzile negative, le va eroda marjele de profit deja subțiate.

Teama de default și obstacolele birocratice încetinesc ceea ce ar trebui să fie o canalizare fără probleme a cash-ului către companiile aflate sub presiune, amenințând astfel eforturile Europei de a-și salva economia.

Provocările variate prezintă o amenințare la adresa băncilor europene, care și-au văzut deja prețurile acțiunilor la minime record, companiilor pe care acestea le deservesc și a economiei europene în general.

„Văd situația ca pe o criză financiară sistemică în slow motion“, avertizează Jan Pieter Krahnen, profesor de finanțe la Goethe University Frankfurt.

În Spania nu se știe clar cât din povara de 100 mld. euro a liniilor de credit susținute de stat trebuie suportată de bănci. Băncile cer o garanție de 80% din partea statului, atât pentru creditele existente, cât și pentru cele noi.

Pentru a încuraja băncile să susțină companiile care rămân fără lichidități, guvernul Italiei lucrează la o garanție care să acopere 90% din noile credite.

Germania, a cărei economie dependentă de exporturi are o expunere ridicată la problemele cauzate de coronavirus la nivelul lanțurilor de aprovizionare, oferă fonduri nelimitate companiilor prin intermediul băncii KfW, care a fost înființată pentru a finanța eforturile de reconstrucție ale țării de după cel de-al doilea război mondial.

KfW a început să accepte cereri la începutul săptămânii și ar trebui să poată procesa creditele mici în câteva minute, în timp ce creditele de peste 10 milioane vor putea fi procesate într-o săptămână-10 zile. Însă bancherii se tem că timpul de procesare a creditelor s-ar putea ridica la săptămâni, nu zile.

Ritmul de procesare este prea lent, potrivit Bettinei Stark-Watzinger, membră a comitetului de finanțe din cadrul parlamentului german.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Catalina Apostoiu