Companii mari și industrii importante din cele mai mari economii ale UE au nevoie de ajutorul statului care, în schimbul sprijinului financiar, cere celor ajutați cedarea controlului unei părți din capital sau să participe la aplicarea unor strategii de modernizare a economiilor.Prime ecologice, subvenții, investiții, o țintă de un milion de mașini nepoluante „made in France“ -președintele francez Emmanuel Macron și-a schițat planul pentru susținerea industriei și pieței auto. Aceasta după ce Renault s-a dovedit a fi una din primele victime de calibru mare ale crizei economice provocate de pandemia de COVID-19. Renault, despre care se spune că ar lua în calcul închiderea mai multor fabrici, inclusiv din Franța, va primi, de altfel, ajutor de la statul francez de 5 miliarde de euro. În schimb, compania va ajuta țara să devină un campion al producției de mașini electrice.
Și în Germania marii constructori auto au cerut ajutorul statului, mai ales prin stimularea vânzărilor de mașini, dar acolo aceasta nu este o prioritate pentru guvern pentru că nu ar aduce beneficii economice care să justifice cheltuielile. Însă executivul a aprobat un pachet de salvare de 9 miliarde de euro pentru operatorul aerian Lufthansa, profitabil înainte de criză. Și Berlinul are planuri mari pentru „înverzirea“ industriei auto.
Fiat-Chrysler, colos italo-american, va primi un împrumut de ajutor de 6,3 miliarde de euro în ceea ce ar reprezenta cel mai mare bailout la care contribuie statul pentru un constructor auto din Europa.
Aceste cazuri de companii cu nume sonore căzute pradă crizei arată eforturile guvernelor din marile economii europene de a salva industrii strategice și locuri de muncă. Dar și cum criza i-a luat pe nepregătite pe acești coloși. În unele cazuri, companiile se vor alege în urma bailouturilor cu o putere mai mare a statului în acționariat și în luarea deciziilor.
Vremurile erau grele pentru industria auto europeană și înainte de criză. Încetinirea creșterii economice și descurajarea circulației cu mașini poluante în orașe mari afectau atunci vânzările. Blocajul cauzat de pandemie a înghețat piața. Pentru Renault, nici marca low-cost Dacia n-a mai putut salva vânzările, așa cum a făcut-o în criza anterioară, iar guvernul de la Paris a intervenit pe post de salvator. „Lovit de vremuri grele, sectorul auto a beneficiat de primele măsuri de urgență implementate de guvern. „Astăzi se deschide un nou capitol, cu scopul de a produce mașina nepoluantă de mâne în Franța și pentru întărirea competitivității sectorului“, se arată într-un cumunicat emis de guvern luni, cu o zi înainte ca Macron să-și prezinte planul de salvare a industriei auto. Potrivit acestuia, Franța va deveni în câțiva ani un important producător de mașini electrice și cu propulsie hibridă, potrivit Le Figaro. În schimbul unui împrumut de 5 miliarde de euro pentru care statul oferă garanții, Renault va trebui să se alăture unui proiect de dezvoltare a bateriilor electrice alături de PSA Peugeot-Citroen și Total. Industria auto asigură direct 400.000 de locuri de muncă în Franța și indirect alte 900.000 prin serviciile conexe, arată Le Monde. Macron și-a făcut anunțurile într-o vizită la furnizorul de componente auto Valeo, aflat în reorganizare judiciară. Compania are 1.500 de salariați. Un grup de lobby pentru industria auto apreciază că în actuala criză 30% din firmele din sector riscă falimentul. Guvernul francez deține 15% din Renault. Planul lui Macron de susținere a sectorului auto a trezit încă înainte de a fi anunțat critici că lezează suveranitatea industriei. Iar sindicatele cred că guvernul a dat liber la închiderea de fabrici. Industria poate că va fi salvată prin reformă, dar cu sacrificarea unor locuri de muncă.
Și Germania vrea să dezvolte o industrie a bateriilor pentru mașini electrice. Și acolo producătorii auto au cerut guvernului introducerea unui program de subvenții pentru achiziția de mașini noi, dar Berlinul a anunțat că nu se grăbește. În iunie ar putea fi anunțate măsuri în acest sens. Până atunci, Volkswagen, cel mai mare constructor auto german, se chinuie cu efectele financiare ale scandalului Dieselgate, provocat de faptul că a mințit în testele de poluare. Însă guvernul a aprobat un ajutor de stat de până la 9 miliarde de euro pentru transportatorul aerian fanion Lufthansa. Companiile aeriene sunt printre primele care au simțit impactul pandemiei asupra afacerii. Circa 95% din flota actuală a Lufthansa este ținută la sol, după cum remarcă Deutsche Welle. CEO-ul Carsten Spohr a spus că operatorul aerian are probabil cu 100 de aeronave mai mult decât are nevoie, ceea ce înseamnă că 10.000 de locuri de muncă sunt în pericol. Statul va primi în schimbul ajutorului financiar 20% din acțiunile companiei cu posibilitatea de a majora participația la 25% plus una în cazul în care un investitor va încerca să preia transportatorul.
Lufthansa este însă doar numele cu cea mai mare rezonanță dintr-o lungă listă cu companii mari care au apelat la ajutorul guvernului german, în special la credite garantate de stat, pentru a face față crizei. Thyssenkrupp, un colos industrial, și-a asigurat un ajutor de stat de un miliard de euro, spun surse apropiate situației. În așteptarea unor vremuri mai bune, și a repornirii vânzărilor, grupul ia în considerare restructurarea, adică va încerca să supraviețuiască reducându-și dimensiunile. Puma, producător de echipamente sportive, și-a aranjat un împrumut de urgență de 900 de milioane de euro, bani veniți inclusiv de la banca de dezvoltare de stat KfW, care joacă un rol important în bailouturile în care se implică guvernul. Și Adidas a apelat la ajutorul Berlinului, primind inițial un împrumut garantat de stat de 2,4 miliarde de euro. Compania a indicat apoi că va înlocui creditul cu alte instrumente financiare cât mai curând posibil. Adidas și Puma sunt sponsori în competițiile sportive importante, multe dintre ele anulate sau amânate din cauza epidemiei. Operatorul turistic TUI a primit de la KfW un împrumut de 1,8 miliarde de euro. Și Deutsche Bahn, operatorul feroviar fanion al Germaniei, vrea acces la credite de mai multe miliarde de euro, potrivit Reuters. În general, aceste companii s-au angajat să renunțe la plata dividendelor în schimbul sprijinului.
0 comments :
Trimiteți un comentariu