Cât de rapid își poate reveni economia Germaniei?

Cea mai mare economie europeană are în față cea mai severă recesiune postbelică, dar aceasta a avut mai puțin de suferit de pe urma pandemiei decât alte mari economii europene, scrie Financial Times.

Numărul șomerilor din Germania a crescut cu 238.000 în perioada aprilie-mai, împingând rata șomajului de la 5,8% la 6,3%, cel mai ridicat nivel din 2016. Totuși, piața germană a muncii a intrat în criză cu o rată aproape completă a ocupării forței de muncă, fiind protejată de impactul pandemiei prin schema de șomaj parțial introdusă de guvern, în care s-au înscris peste 10 milioane de persoane.

Unii dintre aceștia încep să revină la activitate full-time, relevă un sondaj realizat de Institutul Ifo, potrivit Bloomberg.

Numărul persoanelor cu program redus de lucru a scăzut la 6,7 milioane în iunie de la 7,2 milioane în luna anterioară. Ospitalitatea, transporturile și retailul s-au numărat printre sectoarele care au înregistrat cele mai mari scăderi în acest sens după ce redeschiderile și relaxarea regulilor de siguranță au permis companiilor să consemneze o revenire a cererii.

În părți însemnate din puternicul sector manufacturier al țării, însă, numărul persoanelor înscrise în programul de șomaj tehnic a continuat să crească. „Declinul este destul de lent, iar în unele sectoare numărul persoanelor înscrise în programe de șomaj parțial chiar crește“, arată Sebastian Link de la Ifo.

Programul de stat menit să preîntâmpine pierderi masive de locuri de muncă a înregistrat inițial cereri din partea a peste 10 milioane de muncitori în martie și aprilie. La apogeul crizei financiare din 2009, schema a fost utilizată doar pentru aproximativ 1,5 milioane de muncitori.

Economiștii se tem că schema a amânat, mai degrabă decât evitat, un impact mult mai serios asupra locurilor de muncă germane, scrie Financial Times.

„În perspectivă, șomajul și insolvențele în creștere, cererea externă slabă ar putea limita ritmul redresării odată ce revenirea tehnică sub formă de V este lăsată în urmă“, arată Carsten Brzeski, economist la ING.

Ce se va întâmpla depinde în mare măsură de reluarea cheltuielilor de consum. Recent, au existat unele semne încurajatoare după ce indicatorul GfK privind încrederea consumatorilor a urcat cu 9% de la estimarea pe iunie, deși acesta rămâne adânc în teritoriu negativ, cu o proiecție de minus 9,6% pentru iulie.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Catalina Apostoiu